Mourvedre - u vinu russu spagnolu "rusticu" chì hà cunquistatu u mondu

U vinu Mourvedre, cunnisciutu ancu Monastrell, hè un vinu russu spagnolu corsu cù un caratteru rusticu. A legenda dice chì i Fenici l'anu purtatu in Europa in u seculu XNUMX aC, ma ùn ci hè micca evidenza per questu. In a so forma pura, sta uva hè abbastanza forte, per quessa hè più spessu mischiata cù, per esempiu, Grenache, Syrah è Cinsault. A varietà pruduce vini rossi, rosati è furtificati simili à u portu.

Storia

Malgradu u fattu chì l'urìgine esatta di a varietà ùn pò esse stabilitu, a maiò parte di i stòrici accunsenu chì questu hè Spagna. U nome Mourvèdre prubabilmente vene da a cità valenciana di Mourvèdre (u nome mudernu di Saguntu, Sagunt). In a cumuna catalana di Mataró, u vinu era cunnisciutu da u nome propiu di Mataró, chì hè probabilmente per quessa ch'ellu fù eventualmente chjamatu Monastrell per ùn offensà alcuna di e regioni.

À u XNUMXu seculu, a varietà era digià cunnisciuta in Francia, induve fiurisce finu à l'epidemie di filloxera à a fine di u XXu seculu. L'epidemie hè stata scunfitta da l'injertu di a variità Vitis vinifera, ma hè risultatu chì Mourvèdre era pocu suscettibile à questu, cusì i vignaghjoli cù sta varietà sò stati piantati cù altre uva o tagliati completamente.

In u 1860, a varietà hè stata purtata in California, intornu à u listessu tempu si finiscinu in Australia. Finu à l'anni 1990, u Mourvèdre era principarmenti utilizatu cum'è varietà anònima in blends di vinu furtificatu, ma in l'anni 1990 l'interessu in questu hè aumentatu per via di a diffusione di u blend di vinu rossu GSM (Grenache, Syrah, Mourvèdre).

Regioni di pruduzzione

In ordine decrescente di a superficie di u vignetu:

  1. Spagna. Quì, Mourvèdre hè più comunmente chjamatu Monastrell, è in 2015 era a quarta varietà più populari in u paese. A pruduzzione principale hè in e regioni di Jumilla, Valencia, Almansa è Alicante.
  2. Francia. Mourvedre hè cultivatu solu in e regioni miridiunali di u paese, per esempiu, in Provence.
  3. Australia.
  4. USA.

Mourvedre "New World", vale à dì da l'ultimi dui paesi, menu tannicu è sharp chì i so contraparti europei.

Descrizzione di varietà

U bouquet di vinu Mourvedre senti note di mirtilli, more, prugne, pepite neru, viole, rosi, nebbia, ghiaia, carne. Stu vinu hè generalmente invechjatu in botti di quercia per almenu 3-5 anni. In ogni casu, à u cuntrariu di Merlot o Cabernet, a varietà ùn hè micca assai suscettibile à l'influenza di l'arce, cusì i vignaghjoli l'età in grandi botti novi, preferendu usà cuntenituri megliu per altri vini.

A bevanda finita hà un culore borgogna riccu, tannini elevati è acidità media, è a forza pò ghjunghje à 12-15%.

Cumu beie u vinu di Mourvedre

Les vins rouges corsés nécessitent une collation grasse et copieuse, donc les côtelettes de porc, les côtelettes, la viande grillée, le barbecue, les saucisses et d'autres plats de viande s'accordent bien avec le vin Mourvèdre.

Un paru gastronomicu ideale serà i platti piccanti, in particulare aromatizzati cù erbe di Provenza. I snacks vegetariani includenu lenticchie, risu marronu, funghi è salsa di soia.

Dati interessanti

  1. Mourvèdre face parte di u famosu James Berry Vineyard di Saxum Vineyards, chì hà puntuatu 100 punti in una degustazione ceca in 2007. L'altri dui cumpunenti di u blend sò Syrah è Grenache.
  2. I bacchi di Mourvèdre anu una pelle assai densa, maturanu tardu è necessitanu assai sole, cusì sta varietà hè ideale per i zoni cù un clima caldu, ma micca seccu.
  3. Dopu à l'epidemie di phylloxera in Spagna in u 1989, a pruduzzione di Mourvèdre hè cascata in calata è hè stata ripresa da pocu tempu. Siccomu stu vinu ùn hè ancu stabilitu in u mercatu internaziunale, pò esse acquistatu per $ 10 una buttiglia o ancu menu.
  4. Mourvedre hè aghjuntu à u Cava spagnolu - una alternativa à u Champagne francese - per dà à a bevanda un culore rosatu riccu.

Lascia un Audiolibro