Micronfale a fessura (Paragymnopus perforans)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Omphalotaceae (Omphalotaceae)
- Genere: Paragymnopus (Paragymnopus)
- Type: Paragymnopus perforans
:
- Agaricus androsaceus Schaeffer (1774)
- Agaru Batsch (1783)
- Piercing à l'agaric Hoffmann (1789)
- Micromphale perforans (Hoffmann) Grigiu (1821)
- Piercing marasmus (Hoffmann) Fritte (1838) [1836-38]
- Androsaceus perforans (Hoffmann) Patouillard (1887)
- Sapin Marasmius (Batsch) Quélet (1888)
- Piercing Chamaeceras (Hoffmann) Kuntze (1898)
- Heliomyces perforans (Hoffmann) Cantante (1947)
- Marasmiellus perforans (Hoffmann) Antonín, Halling & Noordeloos (1997)
- Gymnopus perforans (Hoffmann) Antonín & Noordeloos (2008)
- Paragymnopus perforans (Hoffmann) JS Oliveira (2019)
Osservazioni generali
In a classificazione muderna, a spezia hè siparata in un genus separatu - Paragymnopus è hà u nome attuale Paragymnopus perforans, ma certi autori utilizanu u nome. Gymnopus perforans or Micromphale perforans.
Sicondu una altra classificazione, a tassonomia s'assumiglia cusì:
- Famiglia: Marasmiaceae
- Genere: Gymnopus
- Vede: Piercing Gymnopus
Picculi funghi chì, sottu cundizioni climatichi adattati, ponu crescenu in quantità grande nantu à l'agulla spruce.
testa: Inizialmente cunvessu, poi diventendu prostratu, magre, liscia, marrone, cù una ligera sfumatura rosata in u tempu umitu, sguassendu in crema quandu secca, un pocu più scuru in u centru. U diametru di u capu hè in media 0,5-1,0 (finu à 1,7) cm.
vinile: biancastra, cremosa, sparsa, libera o pocu scendendu nantu à u gambu.
Jambe: sin'à 3-3,5 cm altu, 0,6-1,0 mm grossu, marrone chjaru sottu à u capu è più à marrone scuru è neru, rigidu, cavu, cù pubescenza in tutta a longu.
À a basa, hà un ligeru ingrossu coperto cù capelli scuri; I filamenti neri sottili di ife si stendenu da u troncu, chì ponu esse praticamente attaccati à u sustrato (agulla).
Pulp: magre, biancu à marroni, cù un odore dispiacevule pronunzianu di col putenza (caratteristicu).
Controversia: 5–7 x 3–3,5 µm, ellittica, liscia. A dimensione di i disputi pò varià trà i diversi autori. Polvere di spore: crema biancastra.
Si trova in boschi coniferi o mischiati, cresce in grandi gruppi nantu à l'agulla di l'arbureti coniferi - principarmenti spruce; ci sò ancu referenze à a crescita nantu à l'agulla di pinu, cedru.
Da maghju à nuvembre.
Inedible.
Micromphale pitted difiere di spezie simili in caratteristiche chjave: u culore di u caprettu è a dimensione (l'altezza di u fungus hè in media micca più di 3 cm, u diametru di u capu hè di solitu 0,5-1,0 cm), u prisenza di un odore putrid-agrumi è pubescenza longu tutta a lunghezza di u troncu, crescita , di solitu nantu à l'agulla spruce.