PSICOLOGIA

Una altra legenda di l'ateismu hè a siguenti: una persona deve necessariamente crede in qualcosa. In a vita, spessu devi crede in una parolla. U slogan hè diventatu di moda: "A ghjente deve esse fiducia!" Una persona si volta à l'altru: "Ùn mi crede micca?" È risponde "nè" hè un pocu stranu. A cunfessione "Ùn credu micca" pò esse percive in quantu à l'accusazione di menti.

I sustene chì a fede ùn hè micca necessariu. Nimu. Ùn in i dii, micca in i persone, micca in un futuru luminoso, micca in nunda. Pudete campà senza crede in nunda o in nimu. E forsi serà più onestu è più faciule. Ma solu dicendu "Ùn credu in nunda" ùn funziona micca. Serà un altru attu di fede - crede chì ùn crede micca in nunda. Avete bisognu di capiscenu cù più cura, per pruvà à sè stessu è à l'altri chì hè pussibule - micca di crede in nunda.

Fede per a decisione

Pigliate una munita, lanciate cum'è di solitu. Cù una probabilità di circa 50%, cascarà a testa.

Avà ditemi : avete veramente cridutu ch’ella cascassi a testa alta ? O avete cridutu chì cascarà a coda? Avete bisognu di fede per move a manu è lanciate una munita?

Sospettate chì a maiò parte sò abbastanza capaci di scaccià una munita senza fighjà in u cantonu rossu à l'icone.

Ùn avete micca bisognu di crede per fà un passu simplice.

Fede per stupidità

Lasciami cumplicà un pocu l'esempiu. Diciamu chì ci sò dui fratelli, è a so mamma dumanda à caccià a basura. I fratelli sò tramindui pigri, chì si disputanu nantu à quale suppurtà, dicenu, ùn hè micca u mo turnu. Dopu una scumessa, decidenu di scaccià una munita. S'ellu casca a testa, porta u bucket à u più ghjovanu, è s'ellu hè coda, allora à u più vechju.

A diferenza di l'esempiu hè chì qualcosa dipende da u risultatu di scaccià una munita. Una materia assai pocu impurtante, ma ci hè ancu un pocu interessu. Cosa hè in stu casu? Avete bisognu di fede? Forse qualchì bradicciu ortodossu accuminciarà veramente à pricà à u so santu amatu, lanciandu una munita. Ma, pensu chì a maiuranza in questu esempiu ùn sò micca capaci di guardà in u cantonu rossu.

In accunsentutu à u scagnu di munita, u fratellu minore puderia cunsiderà dui casi. Prima: a munita cascarà a coda, dopu u fratellu portarà u bucket. U sicondu casu: se a munita casca in testa, aghju da purtà, ma, va bè, sopravvive.

Ma dopu tuttu, per cunsiderà dui casi sanu - questu hè cumu avete bisognu di strincà a testa (in particulare i biceps di e ciglia quandu aggrovigliate)! Ùn tutti ponu fà. Per quessa, u fratellu maiò, chì hè soprattuttu avanzatu in l'esfera religiosa, crede sinceramente chì "Diu ùn permetterà micca", è a munita cascarà a testa. Quandu pruvate à cunsiderà una altra opzione, un tipu di fallimentu si trova in a testa. Innò, hè megliu micca di strainà, altrimenti u cervu s'arruga è diventa cupertu di cunvoluzioni.

Ùn avete micca à crede in un risultatu. Hè megliu ammette onestamente à sè stessu chì un altru risultatu hè ancu pussibule.

A fede cum'è un metudu per accelerà l'enumerazione

Ci era una furchetta: se a munita cascà nantu à i capi, allora duvete portà un bucket, se no, ùn avete micca bisognu. Ma in a vita ci sò innumerevoli tali furchetti. Mi mettu nantu à a mo bicicletta, prontu à andà à u travagliu… Possu cavalcà nurmale, o forse un pneumaticu sbatte, o un bassottu si mette sottu à e rote, o un scoiattolu predatore salta da un arbulu, libera i so tentaculi è ruggisce "fhtagn!"

Ci sò parechje scelte. Se li cunsideremu tutti, ancu i più incredibili, allora a vita ùn hè micca abbastanza. Se l'opzioni sò cunsiderate, allora solu uni pochi. U restu ùn sò micca scartati, ùn sò ancu cunsiderati. Questu significa chì crede chì una di l'opzioni cunsiderate succede, è l'altri ùn succede micca? Di sicuru micca. Permette ancu altre opzioni, solu ùn aghju micca u tempu di cunsiderà tutti.

Ùn avete micca bisognu di crede chì tutte l'opzioni sò state cunsiderate. Hè megliu ammette onestamente à sè stessu chì ùn ci era micca abbastanza tempu per questu.

A fede hè cum'è un analgesicu

Ma ci sò tali "furche" di u destinu quandu a cunsiderazione di una di l'opzioni hè impussibile per via di emozioni forti. E poi a persona, per esse, si ferma da questa opzione, ùn vole micca vede è crede chì l'avvenimenti andaranu in l'altru modu.

Un omu accumpagna a so figliola in un giru in aviò, crede chì l'aviò ùn hà micca chjappà, è ùn vole mancu pensà à un altru risultatu. Un pugile chì hè cunfidendu in e so capacità crede chì vincerà a lotta, imagina a so vittoria è a gloria in anticipu. È u timid, à u cuntrariu, crede ch'ellu perderà, a timidezza ùn li permette mancu di sperà a vittoria. Se sperate, è poi perde, serà ancu più dispiacevule. Un ghjovanu in amore crede chì u so amatu ùn lasciarà mai per un altru, perchè ancu per imaginà questu hè assai doloroso.

Una tale credenza hè, in un sensu, psicologicamente benefica. Permette micca di turmentà sè stessu cù pinsamenti sgradevoli, alleviate di rispunsabilità trasferendulu à l'altri, è poi permette di lamentà convenientemente è culpisce. Perchè corre intornu à i tribunali, circandu di perseguisce u dispatcher ? Ùn sapia micca chì i cuntrolli à volte sbaglianu è chì l'aviò si sbattenu ? Allora perchè hà messu a so figliola in l'aviò allora ? Eccu, coach, t'aghju cridutu, m'hai fattu crede in mè, è aghju persu. Cumu cusì ? Eccu, coach, t’aghju dettu ch’ùn averia micca successu. Caru ! T'aghju cridutu tantu, è tù…

Ùn avete micca à crede in un certu risultatu. Hè megliu ammette onestamente à sè stessu chì l'emozioni ùn permettenu micca di cunsiderà altri risultati.

A fede cum'è una scumessa

Sceglie i forchetti di u destinu, noi, per esse, facemu scumesse tuttu u tempu. Sò ghjuntu in un aviò - aghju scumessa chì ùn hà micca crash. Mandò u zitellu à a scola - hà fattu una scumessa chì un maniacu ùn l'hà micca tumbatu in a strada. Aghju pututu u plug di l'urdinatore in l'outlet - Aposti chì ci sò 220 volts, micca 2200. Ancu una simplicità di cugliera in u nasu implica una scumessa chì u dettu ùn farà micca un pirtusu in u nasu.

Quandu i scommesse nantu à i cavalli, i bookmakers pruvate di distribuisce e scumesse secondu e chances di i cavalli, è micca ugualmente. Sì i vincitori per tutti i cavalli sò listessi, allora tutti apostà nantu à i favori. Per stimulà l'aposti nantu à l'esterni, avete bisognu di prumette una grande vittoria per elli.

In cunsiderà i forchetti di l'avvenimenti in a vita ordinaria, fighjemu ancu i "scommesse". Solu invece di scumessa ci sò cunsequenze. Chì ci hè a probabilità di un crash d'aviò ? Assai pocu. Un crash aereo hè un cavallu underdog chì quasi mai finisci prima. È u favuritu hè un volu sicuru. Ma chì sò e cunsequenze di un crash d'avion ? Moltu severu - di solitu a morte di i passageri è l'equipaggiu. Dunque, ancu s'è un crash d'aviò hè improbabile, sta opzione hè seriamente cunsiderata, è sò pigliati assai misure per evitari è rende ancu menu prubabile. A scumessa hè troppu alta.

I fundatori è i predicatori di e religioni sò ben cuscenti di stu fenomenu è agiscenu cum'è veri bookmakers. Sò sbulicati i pali. Se vi cumportate bè, finirete in u paradisu cù belli houris è puderete gode per sempre, u mullah prumetti. S'è tù ti cumportassi male, finirai in l'infernu, induve brusgiate per sempre in una padella, u prete spaventa.

Ma lasciami ... scontri elevati, prumesse - questu hè comprensibile. Ma avete soldi, signori bookmakers ? Avete scumessa nantu à a cosa più impurtante - à a vita è a morte, à u bonu è u male, è site solvente? Dopu tuttu, avete digià statu pigliatu da a manu in una varietà di occasioni aieri, è l'avanti, è u terzu ghjornu! Dicenu chì a terra hè piatta, allora chì una persona hè creata da argilla, ma ricurdate di a scam cù indulgenze? Solu un ghjucatore ingenu farà una scumessa in un tali bookmaker, tentatu da una grande vittoria.

Ùn ci hè micca bisognu di crede in i grandi promessi di un bughjone di nota. Hè megliu esse onestu cun sè stessu chì pudete esse scammed.

A fede cum'è una figura di discorsu

Quandu un ateu dice "ringraziu" - questu ùn significa micca chì ellu vole esse salvatu in u Regnu di Diu. Hè solu un turnu di frasa chì esprime gratitùdine. In u listessu modu, se qualchissia vi dice: "OK, aghju da piglià a vostra parolla per questu" - questu ùn significa micca chì ellu crede veramente. Hè pussibule ch'ellu ammette bugie da a vostra parte, simpricimenti ùn vede micca u puntu di discussione. A ricunniscenza "Credu" pò esse solu un turnu di discorsu, chì significa micca a fede in tuttu, ma a vuluntà di discutiri.

Certi «credenu» più vicinu à Diu, mentri àutri - à l'infernu. Qualchidunu "Credu" significa "Credu cum'è Diu". Un altru "crede" significa "à l'infernu cun voi".

fede in a scienza

Dicenu chì ùn serà micca pussibule di verificà personalmente tutti i teoremi è a ricerca scientifica, è per quessa avete da piglià l'opinioni di l'autorità scientifica nantu à a fede.

Iè, ùn pudete micca verificà tuttu sè stessu. Hè per quessa hè statu creatu un sistema sanu chì hè impegnatu in a verificazione per caccià una carica insupportable da una persona individuale. Vogliu dì u sistema di teste di teoria in a scienza. U sistema ùn hè micca senza difetti, ma funziona. Cum'è questu, trasmette à e masse, usendu l'autorità, ùn funziona micca. Prima avete bisognu di guadagnà sta autorità. È per guadagnà a credibilità, ùn deve micca minti. Da quì u modu di parechji scientisti di sprimesi longu, ma cun prudenza: micca "a teoria più curretta hè ...", ma "a teoria chì ... hà ricevutu una larga ricunniscenza"

U fattu chì u sistema funziona pò esse verificatu nantu à certi fatti chì sò dispunibili per a verificazione persunale. E cumunità scientifiche di diversi paesi sò in un statu di cumpetizione. Ci hè un altu interessu à fà un mess di stranieri è elevà u prufilu di u so paese. Ancu s'è una persona crede in una cuspirazione mundiale di i scientisti, ùn ci hè micca assai di parlà cun ellu.

Se qualchissia hà realizatu un esperimentu impurtante, ottene risultati interessanti, è un laboratoriu indipendente in un altru paese ùn hà micca truvatu nunda cusì, allora stu esperimentu hè senza valore. Ebbè, micca un centesimu, ma dopu à a terza cunferma, aumenta parechje volte. U più impurtante, u più criticu a quistione, più hè verificatu da diverse anguli.

Tuttavia, ancu in queste cundizioni, i scandali di fraude sò rari. Se pigliemu un livellu più bassu (micca internaziunale), u più bassu, u più debule l'efficienza di u sistema. I ligami cù i diplomi di i studienti ùn sò più serii. Risulta chì l'autorità di un scientist hè cunvenutu per aduprà per a valutazione: u più altu l'autorità, menu chance chì ellu menti.

Se un scientist ùn parla micca di a so area di specializazione, allora a so autorità ùn hè micca presa in contu. Per esempiu, e parolle di Einstein "Diu ùn ghjoca micca dadi cù l'universu" anu un valore zero. A ricerca di u matematicu Fomenko in u campu di a storia suscitanu grandi dubbi.

L'idea principale di stu sistema hè chì, in fine, ogni dichjarazione duveria guidà longu a catena à evidenza materiale è risultati sperimentali, è micca à l'evidenza di un'altra autorità. Cum'è in a religione, induve tutti i camini portanu à l'evidenza di l'autorità nantu à carta. Probabilmente l'unica scienza (?) induve l'evidenza hè indispensabile hè a storia. Quì, un sistema astutu di esigenze hè presentatu à e fonti per riduce a probabilità di errore, è i testi biblichi ùn passanu micca sta prova.

È u più impurtante. Ciò chì dice un scientist prominente ùn hè micca da crede in tuttu. Basta à esse cuscenti chì a probabilità di mentire hè abbastanza chjuca. Ma ùn avete micca da crede. Ancu un scientist prominente pò fà un sbagliu, ancu in l'esperimenti, qualchì volta i sbagli si intruducenu.

Ùn ci vole micca crede ciò chì dicenu i scientisti. Hè megliu esse onestu chì ci hè un sistema chì reduce i chances of errors, chì hè efficace, ma micca perfettu.

Fede in assiomi

Sta quistione hè assai difficiule. I credenti, cum'è u mo amicu Ignatov dicia, quasi subitu cumincianu à "giocà stupidu". O e spiegazioni sò troppu complicate, o qualcos'altro...

L'argumentu hè cusì cusì: l'assiomi sò accettati cum'è verità senza evidenza, cusì sò fede. Ogni spiegazione causa una reazione monotona: risate, scherzi, ripetizioni di parolle precedente. Ùn aghju mai statu capace di ottene qualcosa di più significativu.

Ma riproduceraghju sempre e mo spiegazioni. Forse alcuni di l'atei puderanu presentà in una forma più intelligibile.

1. Ci sò assiomi in matematica è postulati in scienze naturali. Quessi sò cose diverse.

2. L'assiomi in a matematica sò accettati cum'è verità senza evidenza, ma questu ùn hè micca a verità (vale à dì, da parte di u credente ci hè una sustituzione di cuncetti). Accetta l'assiomi cum'è veri in matematica hè solu una supposizione, una supposizione, cum'è una munita. Assumimu (accettemu cum'è veru) chì a munita casca a testa alta ... allora u fratellu minore andarà à caccià u bucket. Avà supponi (pigliemu cum'è veru) chì a munita casca in coda ... allora u fratellu maiò andarà à caccià u bucket.

Esempiu : ci hè a geometria di Euclide è ci hè a geometria di Lobachevsky. Contenenu assiomi chì ùn ponu esse veri à u stessu tempu, cum'è una munita ùn pò micca cascà i dui lati. Ma u listessu, in a matematica, l'assiomi in a geometria di Euclide è l'assiomi in a geometria di Lobachevsky restanu assiomi. U schema hè listessu cum'è cù una munita. Assumimu chì l'assiomi di Euclide sò veri, allora ... blablabla ... a summa di l'anguli di ogni triangulu hè 180 gradi. È avà suppone chì l'assiomi di Lobachevsky sò veri, allora ... blablabla ... oops ... digià menu di 180.

Qualchi seculi fà, a situazione era diversa. L'assiomi eranu cunsiderati veri senza alcunu "suppone" quì. Eranu distinti da a fede religiosa in almenu dui modi. Prima, u fattu chì l'assunzioni assai simplici è evidenti sò state pigliate cum'è verità, è micca grossi "libri di revelazioni". Siconda, quandu anu capitu chì questa era una mala idea, l'abbandunonu.

3. Avà nantu à i postulati in i scienzi naturali. Ch'elli sò accettati cum'è verità senza evidenza hè solu una bugia. Sò esse pruvati. L'evidenza hè generalmente assuciata cù esperimenti. Per esempiu, ci hè un postulatu chì a vitezza di a luce in u vacuum hè constante. Allora piglianu è misuranu. Calchì volta un postulatu ùn pò esse verificatu direttamente, allura hè verificatu indirettu per via di prediczioni micca triviali.

4. Spessu un sistema matimàticu cù assiomi hè utilizatu in qualchi scienza. Allora l'assiomi sò in u locu di i postulati o in u locu di cunsequenze da i postulati. In questu casu, hè chì l'assiomi deve esse pruvati (perchè i postulati è e so cunsequenze deve esse pruvati).

Ùn ci hè bisognu di crede in assiomi è postulati. L'assiomi sò solu supposizioni, è i postulati devenu esse pruvati.

Cridenza in a materia è a realità obiettiva

Quandu sentu termini filusòfichi cum'è «materia» o «realtà obiettiva», a mo bile cumencia à flussu intensamente. Pruvaraghju di frenà mi è di filtrà l'espressioni assolutamente non parlamentari.

Quandu un altru ateu si mette cun gioia in questu ... bughju, vogliu esclamà : ferma, fratellu ! Questu hè a filusufìa! Quandu un ateu cumencia à utilizà i termini "materia", "realtà ugettiva", "realtà", allora tuttu ciò chì resta hè di pricà à Cthulhu per chì un credente alfabetizatu ùn si prisenta micca vicinu. Allora l'ateu hè facilmente guidatu in una pozza da uni pochi di colpi: risulta chì crede in l'esistenza di a materia, a realità obiettiva, a realità. Forsi sti cuncetti sò impersonali, ma anu dimensioni universale, è cusì periculosamente vicinu à a religione. Questu permette à u credente di dì, wow! Sò ancu un credente, solu in Materia.

Hè pussibule senza sti cuncetti? Hè pussibule è necessariu.

Chì invece di materia ? Invece di materia, e parolle "sostanza" o "massa". Perchè? Perchè in a fisica, quattru stati di a materia sò chjaramente descritti - solidu, liquidu, gasu, plasma, è ciò chì l'uggetti deve avè a pruprietà per esse chjamatu cusì. U fattu chì questu ughjettu hè un pezzu di materia solida, pudemu pruvucà per l'esperienza ... da u calciu. U stessu cù a massa: hè chjaramente dichjaratu cumu si misura.

E di a materia ? Pudete dì chjaramente induve hè a materia è induve ùn hè micca? A gravità hè materia o micca? E di u mondu ? E l'infurmazioni? Chì ci hè di u vacuum fisicu ? Ùn ci hè micca intesu cumuni. Allora perchè simu cunfusi ? Ella ùn ne hà micca bisognu à tuttu. Tagliate cù u rasolu d'Occam !

A realità ughjettiva. U modu più faciule per attiràvi in ​​i boschi filosofichi scuri di disputi nantu à solipsismu, idealismu, di novu, nantu à a materia è u so primatu / secundariu in relazione à u spiritu. A filusufìa ùn hè micca una scienza, in quale ùn avete micca una basa chjara per fà un ghjudiziu finali. Hè in a scienza chì a so maestà ghjudicà tutti per esperimentu. È in filusufìa ùn ci hè nunda chè opinioni. In u risultatu, si trova chì avete a vostra propria opinione, è u credente hà u so propiu.

Chì invece ? Ma nunda. Chì i filòsufi filusufianu. Diu induve? In a realtà subjectiva ? Innò, sia più simplice, più logicu. Bio-logicu. Tutti i dii sò in i capi di i credenti è lascianu u cranu solu quandu u credente recode i so pinsamenti in testu, stampi, etc. Qualchese diu hè cunnisciutu perchè hà a forma di signali in a materia grisa. A conversazione annantu à l'incunoscenza hè ancu cunniscibile cum'è una ligera mentalità ... originalità.

A realità hè listessa ova cum'è "realtà uggettiva", vista laterale.

Vogliu ancu avvistà contra l'abusu di a parolla «esiste». Da ellu un passu à a "realtà". U rimediu : capisce a parolla «esiste» solu in u sensu di quantificatore esistenziale. Questa hè una espressione lògica chì significa chì trà l'elementi di un settore ci hè un elementu cù certe caratteristiche. Per esempiu, ci sò elefanti brutti. Quelli. à mezu à i tanti elefanti ci sò i brutti. Ogni volta chì aduprate a parolla "esiste", dumandatevi: esiste ... induve? trà quale ? trà chì? Diu esiste ... induve? In a mente di i credenti è in i testimunianze di i credenti. Diu ùn esiste micca ... induve? In ogni locu, fora di i lochi listati.

Ùn ci hè micca bisognu di applicà a filusufìa - allora ùn avete micca bisognu di blush per crede in i conte di fata di i filòsufi invece di i conte di fata di i preti.

Fede in e trincee

"Ùn ci sò micca atei in trincee sottu u focu". Questu significa chì sottu u timore di a morte, una persona principia à pricà. Just in casu, nò?

Se per paura è solu in casu, allora questu hè un esempiu di fede cum'è un analgésicu, un casu speciale. In fatti, a stessa dichjarazione hè dubbiosa. In una situazione critica, a ghjente pensa à una varietà di cose (se avemu cunsideratu l'evidenza di e persone stessu). Un forte credente probabilmente penserà à Diu. Allora prughjetta e so idee di cumu pensa chì deve esse nantu à l'altri.

cunchiusioni

Diversi casi sò stati cunsiderati quandu era suppostu necessariu di crede. Sembra chì in tutti questi casi, a fede pò esse dispensata. Sò sempre prontu à sente l'aghjunghje. Forse si mancava una certa situazione, ma questu significarà solu chì per mè era pocu impurtanza. Cusì, risulta chì a fede ùn hè micca un cumpunente necessariu di u pensamentu è, in principiu. Una persona pò sempre sradicà manifestazioni di fede in sè stessu, se un tali desideriu nasce.

Lascia un Audiolibro