"Isis svelata" Helena Blavatsky

L'identità di sta donna hè sempre cuntruversa in l'ambiente scientificu è micca scientificu. Mahatma Gandhi dispiace ch'ellu ùn pudia tuccà u bordu di i so vestiti, Roerich hà dedicatu a pittura "Messenger" à ella. Qualchissia hà cunsideratu un charlatan, un predicatore di Satanismu, enfatizendu chì a teoria di a superiorità razziale hè stata presa in prestito da Hitler da a teoria di e razzi indigene, è e sedute ch'ella hà tenutu ùn eranu più cà un spettaculu di farsa. I so libri eranu ammirati è chjamati cumpilazione franca è plagiu, in quale tutti l'insignamenti di u mondu sò mischiati.

In ogni casu, finu à avà, l'opere di Helena Blavatsky sò state ristampate cù successu è tradutte in parechje lingue straniere, guadagnendu novi fans è critichi.

Helena Petrovna Blavatsky hè natu in una famiglia maravigliosa: da parte di a so mamma, u famosu rumanzu Elena Gan (Fadeeva), chì era chjamatu nunda di più chè "Russian George Sand", a so famiglia era direttamente cunnessa cù u legendariu Rurik, è u so babbu veni da a famiglia di i conti di Macklenburg Gan (German: Hann). A nanna di u futuru ideologistu di a teosofia, Elena Pavlovna, era un guardianu assai inusual di u focu - hà sappiutu cinque lingue, era piacevule à a numismatica, hà studiatu i mistici di l'Oriente, è currisponde à u scientist tedescu A. Humboldt.

Little Lena Gan hà dimustratu capacità notevuli in l'insignamentu, cum'è u so cuginu hà nutatu, l'eccezziunale statista russu S.Yu. Witte, hà capitu tuttu literalmente nantu à a mosca, hà ottinutu un successu particulari in u studiu di l'allemand è a musica.

Tuttavia, a zitella soffre di sonambuli, salta in mezzu di a notte, caminava intornu à a casa, cantava canzoni. A causa di u serviziu di u babbu, a famiglia Gan spessu avia da spustà, è a mamma ùn hà micca abbastanza tempu per attentu à tutti i zitelli, cusì Elena imitava l'attacchi epilettici, rotolava nantu à u pianu, gridava diverse profezie in attacchi, un un servitore spaventatu hà purtatu un prete per esorcizza i demoni. In seguitu, sti capricci di a zitiddina seranu interpretati da i so ammiratori cum'è evidenza diretta di e so capacità psichiche.

A morte, a mamma di Elena Petrovna hà dettu francamente ch'ella era ancu cuntentu di ùn avè micca bisognu di guardà a vita amara di Lena è micca in tuttu femminile.

Dopu à a morte di a mamma, i zitelli sò stati purtati à Saratov da i genitori di a mamma, i Fadeev.. Quì, un cambiamentu significativu hè accadutu à Lena: una ragazza prima viva è aperta, chì amava balli è altri avvenimenti suciali, si pusò per ore in a biblioteca di a so nanna, Elena Pavlovna Fadeeva, un appassiunatu cullezzione di libri. C'est là qu'elle s'intéressa sérieusement aux sciences occultes et aux pratiques orientales.

In u 1848, Elena entra in un matrimoniu fittiziu cù l'anzianu vice-guvernatore di Erevan, Nikifor Blavatsky, solu per ottene l'indipendenza completa da i so parenti fastidiosi di Saratov. Trè mesi dopu à u matrimoniu, fughje per Odessa è Kerch à Custantinopuli.

Nimu pò discrive accuratamente u periodu dopu - Blavatsky ùn hà mai tenutu diari, è i so ricordi di viaghju sò cunfusi è più cum'è cunti di fata fascinante chì a verità.

À u principiu, hà fattu cum'è un cavalieri in u circu di Custantinopuli, ma dopu à rompe u so bracciu, abbandunò l'arena è andò in Egittu. Allora hà viaghjatu à traversu a Grecia, l'Asia Minore, hà pruvatu parechje volte per ghjunghje à u Tibet, ma ùn hà micca avanzatu più di l'India. Dopu vene in Auropa, si mette cum'è pianista in Parigi è dopu un pocu finiscinu in Londra, induve ella presumibilmente hà fattu u so debut in scena. Nisunu di i so parenti sapia esattamente induve era, ma sicondu i ricordi di un parente, NA Fadeeva, u so babbu li mandava regularmente soldi.

In Hyde Park, Londra, u so anniversariu in u 1851, Helena Blavatsky hà vistu quellu chì hè sempre apparsu in i so sogni - u so guru El Morya.

Mahatma El Morya, cum'è Blavatsky hà dettu dopu, era un maestru di a Sapienza Eterna, è spessu sunniava di ella da a zitiddina. Questa volta, Mahatma Morya l'hà chjamatu à l'azzione, perchè Elena hà una missione alta - per portà u Great Spiritual Beginning in questu mondu.

Va in Canada, campa cù i nativi, ma dopu chì e donne di a tribù arrubbanu i so scarpi da ella, diventa disillusionata cù l'Indiani è parte per u Messicu, è dopu - in u 1852 - principia u so viaghju per l'India. A strada hè stata indicata per ella da Guru Morya, è ellu, sicondu i ricordi di Blavatsky, hà mandatu i so soldi. (Tuttavia, a stessa NA Fadeeva dichjara chì i parenti chì stavanu in Russia anu da mandà i so fondi ogni mese per campà).

Elena passa i prossimi sette anni in Tibet, induve studia l'occulte. Dopu torna in Londra è di colpu guadagna pupularità cum'è pianista. Un altru scontru cù u so Guru hè fattu è si va à l'USA.

Dopu à l'USA, principia una nova volta di viaghju: à traversu i Muntagni Rocciosi à San Francisco, dopu u Giappone, Siam è, infine, Calcutta. Allora decide di vultà in Russia, viaghjà intornu à u Caucasu, dopu à traversu i Balcani, Ungheria, poi torna in San Petruburgu è, apprufittannu di a dumanda di seances, cunduce cù successu, avè ricevutu a fama di un mediu.

Tuttavia, certi circadori sò assai scettichi nantu à stu periodu di viaghju di deci anni. Sicondu LS Klein, archeologu è antropologu, tutti questi deci anni hà campatu cù parenti in Odessa.

In u 1863, un altru ciclu di viaghju di deci anni principia. Sta volta in i paesi arabi. Miraculosamente sopravvive in una tempesta fora di a costa di l'Egittu, Blavatsky apre a prima Società Spirituale in Cairo. Tandu, travestitu da un omu, si batte cù i ribelli di Garibaldi, ma dopu à esse feritu seriamente, torna in Tibet.

Hè sempre difficiule di dì chì Blavatsky hè diventatu a prima donna, è in più, un straneru, chì hà visitatu Lhasa., in ogni modu, hè cunnisciutu di sicuru ch'ella sapia bè Panchen-lamu VII è quelli testi sacri ch'ella hà studiatu per trè anni sò stati inclusi in u so travagliu "Voice of Silence". Blavatsky stessa hà dettu chì era tandu in Tibet chì hè stata iniziata.

Da l'anni 1870, Blavatsky principia a so attività messianica. In i Stati Uniti d'America, si circonda di persone chì sò morbosamente appassiunate di spiritualismu, scrive u libru "Da e grotte è salvatichi di l'Hindustan", in quale si revela da un latu completamente diversu - cum'è un autore di talentu. U libru era custituitu di sketchs di i so viaghji in India è hè statu publicatu sottu u pseudonimu Radda-Bai. Unipochi di l'assai sò stati publicati in Moskovskie Vedomosti, sò stati un grande successu.

In u 1875, Blavatsky hà scrittu unu di i so libri più famosi, Isis Unveiled, in u quale smashes è critica à a scienza è a religione, argumentendu chì solu cù l'aiutu di a mistica si pò capisce l'essenza di e cose è a verità di l'esse. A circulazione hè stata venduta in deci ghjorni. A sucetà di lettura hè stata divisa. Certi eranu maravigliati da a mente è a prufundità di pensamentu di una donna chì ùn avia micca cunniscenze scientifiche, mentri àutri ùn anu micca menu feroce chjamanu u so libru un grandioso basura di basura, induve i fundamenti di u Buddhismu è u Brahmanisimu sò stati cullati in un munzeddu.

Ma Blavatsky ùn accetta micca critiche è in u stessu annu apre a Società Teosòfica, chì e so attività anu sempre causatu dibattitu caldu. In u 1882, a sede di a sucetà hè stata stabilita in Madras, India.

In u 1888, Blavatsky hà scrittu u travagliu principale di a so vita, The Secret Doctrine. Publicist VS Solovyov pubblicà una rivista di u libru, induve ellu chjama Theosophy un tentativu di adattà i postulati di u Buddhismu per a sucietà atea europea. A Kabbalah è u Gnosticismu, u Brahminismu, u Buddhismu è l'Hinduismu si fusionanu in una manera strana in l'insignamenti di Blavatsky.

I ricercatori attribuisce a teosofia à a categuria di l'insignamenti filosofichi è religiosi sincretici. A teosofia hè "a saviezza di Diu", induve Diu hè impersonale è agisce cum'è una spezia di Assolutu, è per quessa ùn hè micca necessariu per andà in India o passà sette anni in Tibet, se Diu pò esse truvatu in ogni locu. Sicondu Blavatsky, l'omu hè un riflessu di l'Assolutu, è dunque, a priori, unu cù Diu.

In ogni casu, i critichi di a Teosofia avvisanu chì Blavatsky presenta a Teosofia cum'è una pseudo-religione chì esige una fede illimitata, è ella stessu agisce cum'è ideologu di Satanismu. Tuttavia, ùn si pò nigà chì l'insignamenti di Blavatsky anu una influenza in i cosmisti russi è in l'avanguardia in l'arti è a filusufìa.

Da l'India, a so patria spirituale, Blavatsky hà avutu a lascià in u 1884 dopu esse accusatu da l'autorità indiane di charlatanismu. Questu hè seguitatu da un periodu di fallimentu - unu dopu à l'altru, i so hoaxes è i trucchi sò revelati durante e sessioni. Sicondu parechji fonti, Elena Petrovna prupone i so servizii cum'è spia à u III ramu di l'investigazione reale, l'intelligenza pulitica di l'Imperu Russu.

Allora hà campatu in Belgio, dopu in Germania, hà scrittu libri. Hè mortu dopu avè patitu a gripe l'8 di maghju di u 1891, per i so ammiratori, questu ghjornu hè u "ghjornu di u lotus biancu". E so cendri sò spargugliati nantu à e trè cità di a Società Teosòfica - New York, Londra è Adyar.

Finu à avà, ùn ci hè micca una valutazione senza ambiguità di a so persunità. U cuginu di Blavatsky S.Yu. Witte ironicamente hà parlatu d'ella cum'è una persona gentile cù enormi ochji turchini, assai critichi anu nutatu u so talentu littirariu indubbitu. Tutti i so inganni in u spiritualismu sò più ch'è evidenti, ma i pianoforti chì ghjucanu in u bughju è e voci di u passatu svaniscenu in u fondu prima di The Secret Doctrine, un libru chì hà apertu à l'Europeani una duttrina chì combina religione è scienza, chì era una rivelazione per a visione di u mondu raziunale è ateu di e persone à u principiu di u seculu XNUMXth.

In u 1975, un timbru postale hè statu emessu in l'India commemorativa di u 100 anniversariu di a Società Teosòfica. Rapprisenta u stemma è u mottu di a sucità "Ùn ci hè micca religione più altu di a verità".

Testu: Lilia Ostapenko.

Lascia un Audiolibro