5 miti nantu à a dieta vegetariana

I misconceptions anu circundatu a dieta vegetariana è i so seguitori per parechji anni. Fighjemu issi miti è a realità.

Mitu: I vegetariani ùn anu micca abbastanza proteina.

Fattu: i nutrizionisti anu pensatu cusì, ma questu era assai tempu fà. Avà hè cunnisciutu chì i vegetariani piglianu abbastanza proteini. Tuttavia, ùn anu micca ricevutu in quantità eccessivi, cum'è in una dieta tipica muderna. Se manghjate assai frutti, ligumi, grani è legumi, a proteina ùn hè micca un prublema.

Mitu: I vegetariani ùn anu micca abbastanza calciu.

Fattu: Stu mitu s'applica soprattuttu à i vegani chì anu tagliatu i latti. Qualchì manera a ghjente hà vinutu à crede chì l'unica bona fonti di calciu hè u latti è u furmagliu. Infatti, u latti cuntene assai calciu, ma in più, u calciu si trova ancu in i vegetali, soprattuttu i foglia verde. A verità hè chì i vegetariani sò menu prubabile di soffre di l'osteoporosi (a carenza di calciu chì porta à l'osse fragili) perchè u corpu hè megliu capaci di assorbe u calciu chì cunsuma.

Mitu: I dieti vegetariani ùn sò micca equilibrati, risicate a so salute per i principii.

Fattu: Prima di tuttu, una dieta vegetariana ùn hè micca sbilanciata. Contene in bona proporzione tutti i carbuidrati cumplessi, proteini è grassi - i trè tippi principali di nutrienti chì sò a basa di ogni dieta. Inoltre, l'alimenti vegetariani (piante) sò i migliori fonti di a maiò parte di i micronutrienti. Pudete vede cusì: u manghjatore mediu di carne manghja un pastu vegetale à ghjornu è senza fruttu. Se un manghjatore di carne manghja verdura, hè più prubabile di patate fritte. "Mancanza di equilibriu" dipende di u puntu di vista.

Mitu: Una dieta vegetariana hè bella per l'adulti, ma i zitelli anu bisognu di carne per sviluppà nurmale.

Fattu: Questa dichjarazione implica chì a proteina vegetale ùn hè micca bè cum'è a proteina di carne. A verità hè chì a proteina hè a proteina. Hè custituitu di aminoacidi. I zitelli anu bisognu di 10 aminoacidi essenziali per cresce è sviluppà nurmale. Questi aminoacidi ponu esse acquistati da e piante in u listessu modu da a carne.

Mitu: L'omu hà a struttura di un manghjatore di carne.

Fattu: Mentre l'omu pò digerirà a carne, l'anatomia umana hà una preferenza clara per una dieta basata in a pianta. U nostru sistema digestivu hè simile à quellu di l'erbivori è ùn hè micca in tuttu simili à quellu di i carnivori. L'argumentu chì l'omu sò carnivori perchè anu fangs ignora u fattu chì l'altri erbivori anu ancu fangs, ma SOLU l'erbivori anu molari. Infine, se l'omu sò stati creati per esse manghjatori di carne, ùn soffrenu micca di malatie cardiache, cancer, diabete è osteoporosi causati da manghjà carne.

 

Lascia un Audiolibro