Horrors in u vostru piattu: fobie alimentari chì dannu a vostra salute

Disordine d'ansietà, paura constante è eccessiva... Fobie di un tipu o un altru affettanu a vita di parechji di noi. E se tuttu hè più o menu chjaru è simplice cù u timore di l'altitudine, i spazii chjusi, l'aragni è i serpenti (assai riescenu à abituà o pruvate d'evità triggers), allora hè assai più difficiule cù fobie alimentari. Puderanu assai dannusu à a nostra salute, è evitendu stimuli pò esse abbastanza problematicu.

A paura di... cibo? Sembra stranu, è ancu una tale paura obsessiva si verifica è hè chjamata cybofobia. Hè spessu cunfunditu cù l'anorexia, ma a principal diferenza hè chì l'anorexichi anu a paura di cumu l'alimentu affettarà a so figura è l'imaghjini di u corpu, mentre chì e persone cù cybophobia anu a paura di l'alimentu stessu. Tuttavia, ci sò quelli chì soffrenu di i dui disordini à u stessu tempu.

Analizemu i sintomi principali di cybophobia. Questu, per via, ùn hè micca cusì simplice: in u mondu mudernu, induve l'enfasi hè nantu à un modu di vita sana, a maiuranza ricusa assai prudutti. Induve:

  1. E persone cun cybofobia in a maiò parte di i casi evitanu certi alimenti chì sò diventati ogetti di paura per elli - per esempiu, peribule, cum'è mayonnaise o latte.
  2. A maiò parte di i pazienti cibofobi sò estremamente preoccupati per a scadenza di u produttu. Sniffanu cù cura l'alimenti chì sò per scadenza è tendenu à ricusà di manghjà.
  3. Per tali persone, hè assai impurtante per vede, sapè, capisce cumu u platu hè preparatu. Per esempiu, una tale persona pò ricusà una insalata di frutti di mare se u ristorante ùn hè micca situatu nantu à a costa.

In più di a cibofobia, ci sò altre fobie alimentari.

Paura di l'acidu nantu à a lingua (Acerofobia)

Questa fobia esclude da a dieta di e persone qualsiasi agrumi, caramelle agrie è qualsiasi altri alimenti chì causanu un tingling in a lingua o una sensazione strana è sgradevule in a bocca.

Paura, avversione à i funghi (Mycophobia)

U mutivu principale di sta paura hè a terra. I funghi crescenu in a furesta, in terra, "in u fangu". Per a maiò parte di noi, questu ùn hè micca un prublema: basta lavà i funghi è pudete inizià a cucina. Per quelli chì sò propensu à a micofobia, una tale prospettiva pò causà sensazioni eccessivi di paura è ancu tachycardia.

A paura di a carne (carnofobia)

Questa fobia provoca nausea, dolore di pettu, marea severu da solu un tipu di bistecca o barbecue.

Paura di i vegetali (Lacanophobia)

Quelli chì soffrenu di sta fobia ùn solu ùn pò micca manghjà verdura, ùn sò ancu capaci di coglie. Ancu a vista di una verdura nantu à un piattu pò scantà una tale persona. Nantu à u verde, però, u timore ùn hè micca applicatu.

Paura di deglutire (fagofobia)

Una fobia estremamente periculosa chì deve esse trattata. E persone chì soffrenu di Phagophobia sò cunfunditi cù l'anorexici. Un timore irrazionale di inghiottire generalmente provoca un riflessu gag estremamente forte in i pazienti.

MÉTUDI DI TRATTamentu PER FOBIE ALIMENTARI

Perchè e persone sviluppanu certe fobie? Ci hè uni pochi di mutivi: sia una predisposizione genetica à l'ansietà, è ricordi negativi o incidenti assuciati cù l'alimentariu, è certe sperienze. Per esempiu, l'avvelenamentu alimentariu o una reazzione allergique pò lascià ricordi negativi chì si sviluppanu gradualmente in una fobia. Una altra causa pussibuli di fobie alimentari hè u timore suciale è u discomfort assuciatu.

U timore suciale hè una fobia di panicu, u timore di ghjudiziu. Per esempiu, se tutti intornu à una persona aderiscenu à un modu di vita sana, è di colpu hà un desideriu insupportable di manghjà fast food, pò ricusà stu desideriu, teme chì ellu serà ghjudicatu.

Qualunque sia a causa, i fobii sò teme irraziunali, è evitendu un stimulu (cum'è evitendu certi alimenti) solu peghju a situazione.

Terapia cognitivo-comportamentale (CPT)

L'obiettivu hè di aiutà a persona à capisce chì u so timore hè irrazionale. Una tale terapia permette à u paci di sfida à i pinsamenti o credenze disfunzionali mentre è attentu à i so sentimenti. CBT pò esse fattu individualmente o in gruppi. U paci hè cunfruntatu cù l'imaghjini o a situazione chì provoca l'attacchi di panicu, per quessa chì u timore ùn sorgi. U duttore travaglia à u ritmu di u cliente, i situazioni menu spaventosi sò pigliati prima, dopu i paure più intensi. U trattamentu in a maiò parte di i casi (finu à u 90%) hè successu se a persona hè disposta à suppurtà qualchì discomfort.

terapia di realtà virtuale

Un'altra tecnica chì aiuta à e persone cù fobie cunfrontu l'ughjettu chì anu a paura. A realità virtuale hè stata aduprata per creà sceni chì ùn eranu micca pussibuli o etichi in u mondu reale, è hè più realisticu di l'imaginazione di certi sceni. I Pacienti ponu cuntrullà e scene è suppurtà più esposizione (visualizazione) chì in a realtà.

Ipnoterapia

Pò esse usatu solu è in cumbinazione cù altre terapie è aiuta à identificà a causa di a fobia. A fobia pò esse causata da un avvenimentu chì una persona s'hè scurdatu, u furzò fora di a cuscenza.

Hè impurtante per una persona chì hè propensu à questa o quella fobia per capisce chì l'attacchi di panicu è u timore constante pò esse trattatu. Di sicuru, ci sò fobii chì necessitanu un trattamentu più accuratu è minuziu, ma à a fine pudete ancu sbarazzarsi di elli. A cosa principal hè di cuntattà un specialista in tempu.

Circa u Sviluppatore

Anna Ivashkevich - Nutrizionista, Psicologa Nutrizionale Clinica, Membru di l'Associazione Naziunale per a Nutrizione Clinica.

Lascia un Audiolibro