Helvella Queletii (Helvella Queletii)
- Dipartimentu: Ascomycota (Ascomycetes)
- Suddivisione: Pezizomycotina (Pezizomycotins)
- Classe: Pezizomycetes (Pezizomycetes)
- Sottoclasse: Pezizomycetidae (Pezizomycetes)
- Ordine: Pezizales (Pezizales)
- Famiglia: Helvellaceae (Helwellaceae)
- Genre : Helvella (Helvella)
- Type: Helvella queletii (Helvella Kele)
:
- Pagina queletii
testa: 1,5-6 cm. In i funghi ghjovani, hè appiattitu da i lati, i bordi ponu turnà in un pocu. In specimens maturi, pò acquistà una forma di platu. U bordu pò esse ligeramente ondulatu o "torn".
A superficia interna, spore, hè marrone-grisgiu à marrone, marrone è ancu quasi nera, liscia.
A superficia esterna hè assai più ligera cà l'internu, pallidu grisgiu-marrone à biancu quandu sicca, è pudete vede qualchì "granu" fuzzy nantu à questu, chì hè in realtà ciuffetti di villi corti.
Jambe: altezza 6-8, à volte sin'à 11 centimetri. U grossu hè di solitu circa un centimetru, ma certi fonti indicanu u gruixu di i gammi finu à 4 centimetri. U zoccu hè distintamente ribbed, cù 4-10 costelli, passendu pocu à u capu. Pianu o ligeramente allargatu versu a basa. Micca cavu.
Luce, biancu o marrone assai pallidu, pò esse ligeramente più scuru in a parti suprana, in u culore di a superficia esterna di u capu.
I costiglii ùn si rompenu bruscamente à a transizione da u caprettu à u troncu, ma passanu à u capu, ma un pocu, è ùn si ramu.
Pulp: magre, fragile, ligera.
ciavuru: spiacevoli.
Controversia 17-22 x 11-14µ; ellittica, liscia, fluente, cù una goccia centrale d'oliu. Parafisi filiformi cù apici arrotondati, chì diventanu appuntiti cù a maturità, 7-8 µm.
L'aragosta di Kele pò esse truvata in a primavera è l'estiu in boschi di varii tipi: coniferi, caduti è mischi. Distribuitu in Europa, Asia, America di u Nordu.
I dati sò inconsistenti. U mushroom hè cunsideratu inedible per u so odore disgraziatu è u gustu bassu. Ùn ci hè micca dati nantu à a toxicità.
- Goblet lobe (Helvella acetabulum) - u più simili à u lòbulu di Kele, l'spezie s'intersece in u tempu è u locu di crescita. U lòbulu di u calice hà un troncu assai più cortu, u troncu hè allargatu à a cima, è micca à u fondu, cum'è u lòbulu Kele, è a principal diferenza hè chì i costiglie vanu in altu à u capu, furmendu un bellu mudellu, chì hè paragunatu. o cù mudelli frosty nantu à u vetru, o cù un mudellu di vini, mentre chì in u lòbulu Kele, i costilli vanu à u caprettu da literalmente uni pochi millimetri è ùn formanu micca mudelli.
- Le lobe piqué (Helvella lacunosa) se croise avec le lobe Kele en été. A diferenza principale: u caprettu di u lòbulu pitted hè in forma di sella, hè incurvatu in fondu, mentre chì u cappellu di u lòbulu Kele hè in forma di tazza, i bordi di u caprettu sò piegati in sopra. A gamba di u lòbulu pitted hà e camere cave, chì sò spessu visibili quandu solu esaminendu u fungus, senza cutting.
A spezia hè stata chjamata dopu à u micologu Lucien Quelet (1832 - 1899)
Foto: Evgenia, Ekaterina.