Polyporus à pattes noires (Picipes melanopus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Polyporales (Polypore)
- Famiglia: Polyporaceae (Polyporaceae)
- Genere: Picipes (Pitsipes)
- Type: Picipes melanopus (Polyporus blackfoot)
- Tinder fungus
:
- Polyporus melanopus
- Boletus melanopus Pers
Polyporus melanopus (Polyporus melanopus) hè un fungus da a famiglia Polypore. Nanzu, sta spezia hè stata attribuita à u genus Polyporus (Polyporus), è in 2016 hè stata trasferita à un novu genus - Piccipes (Picipes), cusì u nomu propiu oghje hè Black-legged Piccipes (Picipes melanopus).
U fungus polypore chjamatu Polyporus Black-footed (Polyporus melanopus) hà un corpu di fruttu, chì hè custituitu da un capu è una gamba.
Cap di diametru 3-8 cm, sicondu certi fonti finu à 15 cm, magre è coriace. A so forma in i ghjovani funghi hè funnel-shaped, rounded.
In i specimens maturi, diventa in forma di rinu, hà una depressione vicinu à a basa (in u locu induve u caprettu cunnetta à u troncu).
Da quì sopra, u caprettu hè cupartu cù una film fina cù un brillo brillanti, u culore di quale pò esse giallu-marrone, grisgiu-marrone o marrone scuru.
L'imenoforu di u poliporu di gamba negra hè tubulare, situatu à l'internu di u capu. In u culore, hè chjaru o biancu-giallu, qualchì volta pò falà ligeramente a gamba di funghi. L'hymenophore hà picculi pori arrotondati, 4-7 per 1 mm.
In i ghjovani specimens, a polpa hè solta è carnosa, mentre chì in i funghi maturi diventa dura è crumbles.
U troncu vene da u centru di u capu, qualchì volta pò esse un pocu eccentricu. A so larghezza ùn hè micca più di 4 mm, è a so altezza ùn hè micca più di 8 cm, à volte hè curvatu è pressatu contru à u cappellu. A struttura di a gamba hè densa, à u toccu hè suavemente velvety, in u culore hè più spessu marrone scuru.
Calchì volta pudete vede parechji specimens fused with each other with legs.
U polyporus di pede negru si sviluppa nantu à rami caduti è foglie, vechji legnu mortu, vechji radichi intarrati in a terra, appartene à l'arbureti caduti (betula, quercia, aulna). Esemplari individuali di stu fungus ponu esse truvati in boschi di coniferi, abete. U fruttu di u polyporus pede neru principia à a mità di l'estiu è cuntinueghja finu à a fini di u vaghjimu (iniziu di nuvembre).
A spezia hè largamente distribuita in e regioni di u Nostru Paese cù un clima temperatu, finu à i territorii di l'Estremo Oriente. Pudete raramente scuntrà stu fungo.
U poliporu à pedi neri (Polyporus melanopus) hè classificatu cum'è una spezia di funghi inedible.
Polyporus black-legged ùn pò micca esse cunfunditu cù altre varietà di funghi, perchè a so diferenza principale hè un fustu marrone scuru, magre.
Foto: Sergey