Châtaignier Psatirella (Homophron spadiceum)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Psathyrellaceae (Psatyrellaceae)
- Genere: Homophron ()
- Type: Homophron spadiceum (Psatyrella châtaigne)
:
- Psathyrella sarcocephala
- Drosophila spadicea
- Drosophila sarcocephala
- Psathyra spadicea
- Psathyra sarcocephala
- Psilocybe spadicea
- Psilocybe sarcocephala
- Pratella spadicea
- Picche pelose
- Agaricus spadiceus
- Agaric marrone
- Agaricus sarcocephalus
testa cù un diametru di 3-7 (finu à 10) cm, cunvex in a ghjuventù, poi procumbent cun un bordu abbassatu, dopu flatly procumbent, cù un tuberculu. I bordi di u caprettu sò ancu quandu i ghjovani, ma poi ponu esse ondulati. U culore in u tempu umitu hè marrone, marrone rosatu, à marrone rossu, spessu più chjaru in u centru. Beige chjaru quandu seccu. A superficia di u capu hè liscia. Ùn ci hè micca una copertura.
Pulp magre o micca assai magre, u culore di u caprettu, l'acqua in u tempu umitu, densu quandu si secca. L'odore ùn hè micca pronunzianu, funghi. U gustu ùn hè micca pronunzianu.
vinile frequente, moderatu largu, parte adnate cù un dente, parte libera, da quasi tutti liberi à quasi tutti debbuli adnate. U culore di i platti hè inizialmente biancu, dopu beige, dopu marrone, beige-marrone, rossu-marrone.
polvere di spore marrone rosu pallidu, beige scuru, grisgiu scuru cù una tinta beige. Le spore sono allungate, ellissoidi o ovoidali, 7-9 x 4-5.5 µm.
Jambe 4-7 (finu à 10) cm d'altitudine, 0.5-1 cm (finu à 1.3) di diametru, cilindrica, ligeramente allargata versu a basa, ligera, setosa, spessu curvata, torciata, striata longitudinalmente, piena o cavu, rigida, fibrosa. .
Abita da u principiu di l'estiu à a mità di u vaghjimu nantu à legnu duru (principalmente birch, aspen), legnu mortu, è ancu à a basa di tronchi d'arburi viventi è morti, stumps.
- Fila brutta (Lepista sordida), in a so forma non-violeta, è in u casu quandu a psatirella ùn cresce micca nantu à u legnu, ma intornu à u troncu d'arburu. Hè per quessa ch'e aghju pigliatu stu fungo quandu l'aghju trovu prima. Ma, torcendu cù cura u fungo in i vostri mani, diventa chjaru chì questu ùn hè micca una lepista à tutti, fighjendu i sfumaturi strani di i piatti, è a gamba striscia longitudinale. È dopu a simminzioni di a disputa, tuttu cade in u locu immediatamente è finarmenti.
- L'altri tipi di psatirells sò assai più fini, nantu à i gammi più sottili è più dritti, flimsy è / o fragili. Questa psatirella, essendu truvata per a prima volta, ùn evoca mancu associazioni cù u fattu chì hè una psatirella. Apparentemente, ùn hè micca in vain chì sta "psatirella" hè stata trasferita à un genus separatu - Homophron.
Bon fungo comestible.