Sente in i pesci, quale hè l'urganu di sente in i pesci

Sente in i pesci, quale hè l'urganu di sente in i pesci

U pesciu, essendu à una prufundità, per regula, ùn vede micca i piscadori, ma si sentenu perfettamente cumu i piscadori parlanu è si movenu in a vicinanza immediata di l'acqua. Per sente, i pesci anu una orechja interna è una linea laterale.

L'onda di u sonu si propaganu perfettamenti in l'acqua, cusì ogni rustles è movimenti goffi nantu à a riva ghjunghjenu immediatamente à u pesciu. Arrivatu à u reservoir è sbattendu forte a porta di a vittura, pudete scantà u pesciu, è si alluntarà da a riva. Dapoi chì l'arrivu à u reservoir hè accumpagnatu da un divertimentu forte, allora ùn deve micca cuntà una pesca bona è pruduttiva. I pesci grossi, chì i piscadori più spessu volenu vede cum'è u trofeu principale, sò assai prudenti.

         I pesci d'acqua dolce sò divisi in dui gruppi:

  • pesci cù un uditu eccellente: carpa, tanca, carpa;
  • pisci cun bona audizione: perch, lucciu.

Cumu si sentenu i pesci ?

L'arechja interna di u pesciu hè cunnessu à a vejiga natatoria, chì agisce cum'è un resonatore chì calma e vibrazioni sonore. E vibrazioni amplificate sò trasmesse à l'arechja interna, per via di quale u pesciu hà una bona audizione. L'arechja umana hè capace di percive u sonu in a gamma da 20Hz à 20kHz, mentre chì u sonu di u pesciu hè ristrettu è si trova in 5Hz-2kHz. Pudemu dì chì u pesciu sente peghju chè una persona, circa 10 volte, è a so gamma di sonu principale si trova in l'onda di sonu più bassu.

Sente in i pesci, quale hè l'urganu di sente in i pesci

Per quessa, i pesci in l'acqua ponu sente u minimu rughju, soprattuttu camminendu nantu à a riva o chjappà in terra. In fondu, questi sò carpa è carpa, per quessa, quandu andate per carpa o carpa, stu fattore deve esse cunsideratu.

I pesci predatori anu una struttura ligeramente diversa di l'apparatu di l'audizione: ùn anu micca cunnessione trà l'arechja interna è a vejiga. Si basanu più nantu à a so vista chè in l'audizione, postu chì ùn ponu sente l'onde sonore oltre 500 Hz.

U sonu eccessivu in u stagnu influenza assai u cumpurtamentu di i pesci chì anu una bona audizione. In tali cundizioni, pò piantà di muvimenti intornu à u reservoir in cerca di manghjà o interrompe a spawning. À u listessu tempu, u pesciu hè capaci di memorizà i soni è associà cù avvenimenti. Mentre facianu a ricerca, i scientisti anu truvatu chì u rumore hà avutu un effettu assai forte nantu à a carpa è, in tali cundizioni, hà cessatu di alimentà, mentre chì a picca cuntinuò à caccià, senza attentu à u rumore.

Sente in i pesci, quale hè l'urganu di sente in i pesci

L'organi di l'audizione in i pesci

U pesciu hà un paru d'arechje chì si trovanu daretu à u craniu. A funzione di l'arechje di u pesciu ùn hè micca solu per detectà vibrazioni di u sonu, ma ancu serve cum'è l'organi di equilibriu di u pesciu. À u listessu tempu, l'arechja di u pesciu, à u cuntrariu di l'omu, ùn esce micca. I vibrazioni di u sonu sò trasmessi à l'arechja per mezu di i receptori di grassu, chì piglianu l'onda di freccia bassa generata da u muvimentu di i pesci in l'acqua, è ancu i soni estranei. Entrandu in u cervu di u pesciu, i vibrazioni di u sonu sò paragunati è, se l'esterni appariscenu trà elli, si distinguenu, è u pesciu cumencia à reagisce à elli.

A causa di u fattu chì u pesciu hà dui linii laterali è duie orecchie, hè capaci di determinà a direzzione in relazione à i soni fatti. Dopu avè determinatu a direzzione di u rumore periculosu, pò ammuccià in u tempu.

Au fil du temps, le poisson s'accoutume à des bruits étrangers qui ne le menacent pas, mais lorsque des bruits qu'il ne lui connaissent pas, il peut s'éloigner de ce lieu et ne pas pêcher.

Lascia un Audiolibro