Feriti à a testa

In cunfurmità cù a so missione, u Cunsigliu Editoriale di MedTvoiLokony face ogni sforzu per furnisce un cuntenutu medico affidabile sustinutu da l'ultime cunniscenze scientifiche. A bandiera supplementaria "Contenutu verificatu" indica chì l'articulu hè statu rivisatu o scrittu direttamente da un duttore. Questa verificazione in dui passi: un ghjurnalistu medico è un duttore ci permette di furnisce u cuntenutu di più alta qualità in linea cù a cunniscenza medica attuale.

U nostru impegnu in questu spaziu hè statu apprezzatu, frà altri, da l'Associazione di Ghjurnalisti per a Salute, chì hà premiatu u Cunsigliu Editoriale di MedTvoiLokony cù u titulu d'onore di Gran Educatore.

E ferite in u capu sò a causa più cumuna di morte trà e persone sottu 40. In u 70% di i casi, a causa hè u dannu cerebrale.

Qualchì parolle nantu à i feriti in testa...

I più periculosi per u cervellu sò ferite in a testa chì causanu accelerazione rapida o ritardu in u muvimentu di a testa, cum'è in accidenti stradali. Quandu si faci una ferita, u craniu si move in a direzzione di a forza, più veloce di u so cuntenutu, u core. Stu ritardu provoca contusioni è danni in u cervu micca solu induve a forza hè appiicata direttamente, ma ancu u tissutu situatu à u latu oppostu, induve a pressione negativa hè creata.

gradu e puntu u dannu cerebrale ùn hè micca sempre per via di a gravità di a ferita. Pò esse relativamente chjuca, per esempiu una cascata da u lettu, è porta à un grande hematoma è a morte di u paci. L'accidenti di trafficu assai drammaticu, in quale a vittura hè completamente distrutta, pò finisce solu cù abrasioni di l'epidermisa è un mal di testa di corta durazione.

I sintomi di ferite in a testa

E cunsequenze di una ferita in u capu pò include:

  1. danni à u scalp,
  2. frattura di l'osse di u craniu,
  3. cuncussione,
  4. contusioni di u cervellu,
  5. hematoma intracranial.

U determinante più impurtante di a gravità di una ferita hè a perdita di a cuscenza chì si trova subitu dopu à a ferita è a so durata. A perdita di a cuscenza chì dura più di 6 ore hè u criteriu chì permette u diagnosticu di traumu cerebrale severu, cù una mortalità di 50%. Un altru sintumu di una ferita chì hè impurtante per valutà a so gravità hè amnesia di l'avvenimentu stessu è u periodu precedente (amnesia retrograda). Dopu à u periodu d'incuscenza, ci hè a cunfusione, vale à dì un disordine di l'orientazione annantu à u tempu, u locu è ancu sè stessu, accumpagnatu da agitazione, ansietà è illusioni.

A cunsequenza minima seria di una ferita in a testa hè contusione or hematoma in i tessuti superficiali di a testa. I feriti visibili nantu à a pelle sò generalmente accumpagnati da u dulore è u mare, a durata di quale dipende principarmenti da a reazione mentale à a ferita. Puderanu durà per ore o ghjorni, è in casi rari, finu à parechje settimane. L'esame neurologicu ùn mostra micca segni di danni cerebrali.

Malattie più serii è più duraturi sò in u casu di fratture di l'osse di u cranu. Queste fratture ponu esse solu fratture lineari o fratture multi-fratture cù u spustamentu di frammenti di l'osse versu l'internu di u cranu. In cunsiderà chì a pelle di coperta hè strappata o micca, i fratture sò classificate in aperti è chjusi. Fratture aperteinduve ci hè una pausa in a continuità di i tissuti, necessitanu intervenzione chirurgica immediata per a pussibilità di infezzione intracraniale.

In u risultatu di ognuna di e cunsequenze listate di una ferita di u capu, pò esse una ricuperazione cumpleta, a persistenza di sintomi neurologichi residuali o u cusì chjamatu. sindromu post-traumaticu subjective. Stu termu include a persistenza longu di u mal di testa è altri sintomi cum'è:

  1. stomacu,
  2. disordini di cuncentrazione è d'attenzione,
  3. disturbi di memoria,
  4. debulezza generale.

Nisun sintomi di danni cerebrali sò osservati in l'esame neurologicu o in esaminazioni supplementari ripetuti.

Ferite à a testa - cumplicazioni

Trà e numerose cumplicazioni pussibuli dopu a ferite in a testa hè l'epilessia post-traumatica. Un attaccu epilepticu ligatu à a ferita pò accade immediatamente dopu a ferita o à u tempu, finu à dui anni dopu a ferita. L'epilepsia spessu si sviluppa dopu à ferite cù danni à u tessulu cerebrale, soprattuttu dopu à fratture aperte cù ferite à u core, assai menu spessu dopu à altre ferite minori. A maiò spessu si manifesta da una seria di grandi convulsioni o cunvulsioni focali ligati à una zona specifica di ferita traumatica. Assai raramenti, quessi sò attacchi di perdita di cuscenza à cortu termine, u cusì chjamatu convulsioni minori.

In i malati cù una frattura aperta cù ferita cerebrale, ci hè una indicazione per trattamentu profilatticu di epilessiaprima di cunvulsioni. In tutti l'altri casi, u trattamentu ùn hè micca iniziatu finu à chì a prima crisa hè accaduta.

Eppuru un altru, sfavore, cunsequenza tardi di una ferita pò esse stupore, Sviluppendu relativamente rapidamente dopu una contusione o hematoma estensiva o multipla, o lentamente, ancu dopu un dannu cerebrale minore. Di genere, hè una demenza stabile senza tendenza à aumentà più in u tempu. I sintomi di disfunzioni intellettuale è u cumpurtamentu di u paci ùn sò micca diffirenti di l'altri tipi di dimenzja.

E cunsequenze di una ferita pò esse subitu dopu o cun qualchì ritardu. In ogni casu di perdita di a cuscenza, ancu temporanea, dopu à a ferita, u paci hè bisognu di osservazione.. A cunsultazione cù un neurologu hè necessariu in u casu di crescente mal di testa, nausea, vomitu è ​​marea.

Un sintumu particularmente disturbante hè l'aumentu ripetutu di disturbi di a cuscenza è l'apparizione di sintomi neurologichi, cum'è:

  1. ptosi
  2. paresi di i membri,
  3. disturbi di a parolla,
  4. difetti in u campu di visione,
  5. dilatazione pupilla in un ochju.

I Pacienti devenu esse hospitalizzati immediatamente è in parechji casi sottumessi à a cirurgia. A rapidità di ricunnosce i sintomi disturbanti è u trasportu à l'uspidale determina a vita di u paci è a gravità di e cunsequenze tardi di a ferita.

U cuntenutu di u situ web medTvoiLokony hè destinatu à migliurà, micca rimpiazzà, u cuntattu trà l'Usuariu di u situ web è u so duttore. U situ web hè destinatu solu per scopi informativi è educativi. Prima di seguità a cunniscenza specialista, in particulare i cunsiglii medichi, cuntenuti in u nostru situ Web, duvete cunsultà un duttore. L'Amministratore ùn porta micca alcuna cunsequenze derivanti da l'usu di l'infurmazioni cuntenute in u situ Web.

Lascia un Audiolibro