Certi funghi di u boscu crescenu nantu à steli cusì sottili chì ponu esse danatu da u minimu toccu. Tali corpi fruttifichi fragili deve esse cullati cù assai cura, circannu di ùn rompe u cappellu. Trà i funghi comestibili nantu à i gammi fini, ponu esse distinti diversi tipi di russula, è ci sò ancu corpi di frutti cù caratteristiche simili trà e carichi.
Russula nantu à gammi magre
Russula green (Russula aeruginea).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: principiu di lugliu - fini di sittembri
Crescita: soli è in gruppi
Description:
U troncu hè cilindricu, biancu, cù speckles rusty-brown. A buccia hè facilmente eliminata da 2/3 di u raghju di u capu.
U cappellu hè verde, cunvessu o depressu, sticky.
A polpa hè brittle, bianca, cù un gustu amara. U bordu di u caprettu hè solcu. I platti sò frequenti, aderenti, bianchi, poi cremosi gialli, à volte cù spots rusty.
Un bon mushroom comestible, usatu frescu (cunsigliatu bollita per sguassà l'amarezza) è salatu. Hè megliu cullà i ghjovani funghi cù un bordu calatu.
Ecologia è distribuzione:
Crece in deciduous, mixed (cù betula), à volte in boschi coniferi, in ghjovanu pinu-betula, nantu à terreni sabbiosi, in grass, in muschi, nantu à i bordi, vicinu à i camini.
Russula yellow (Russula claroflava).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - a fini di sittembri
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
I platti sò aderenti, frequenti, gialli.
U cappellu hè giallu brillanti, seccu, cunvessu o flat.
A gamba hè bianca, liscia, grisa cù l'età. A pelle hè sguassata bè solu à longu u bordu di u capu. A polpa hè di cuttuni, biancu, aranciu-giallu sottu a pelle, scurisce nantu à u cut.
Stu mushroom comestible nantu à un pezzu biancu magre hè usatu frescu (dopu à bolle) è salatu. Quandu hè bollita, a carne si scurisce. Hè megliu cullà i ghjovani funghi cù un bordu calatu.
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi caduti umidi (cù betula) è pinu-birch, longu à a periferia di e paludi, in muschi è blueberries. Forme micorrize cù u betulu.
Russula blu-giallu (Russula cyanoxantha).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di ghjugnu - a fini di sittembri
Crescita: soli è in gruppi
Description:
U caprettu hè seccu o sticky, verdu o marroni in u centru, viole-grisgiu, viole-violeta o grisa-verde à longu u bordu. A pelle hè eliminata da 2/3 di u raghju di u capu.
A gamba hè prima densu, dopu cavu, biancu.
A carne hè bianca, qualchì volta cù un tinte viole, forte, micca caustic. I platti sò frequenti, larghe, à volte ramificate, sedosa, bianca. A polpa in a gamba hè di cuttuni.
U megliu di i cheesecake. Hè adupratu frescu (dopu à bolle), salatu è marinatu.
Ecologia è distribuzione:
Cresce in boschi caduti è misti (cù betula, quercia, aspen).
Russula hè brusgiante-caustic (Russula emetica).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - ottobre
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
U cappellu hè cunvessu, prostratu, ligeramente depressu, sticky, brillanti, toni rossi. U cappellu di funghi ghjovani hè sfericu.
A carne hè brittle, bianca, rossa sottu a pelle, cù un gustu ardenti. A pelle hè facilmente eliminata.
Records di frequenza media, larga, aderente o quasi libera. A gamba hè cilindrica, brittle, bianca.
Stu picculu fungo pendulu hè inedible per via di u so gustu amaru. Sicondu certi rapporti, pò causà disturbi gastrointestinali.
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi caduti è coniferi, in lochi umidi, vicinu à i paludi.
Russula bile (Russula fellea).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: Ghjugnu - Settembre
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
U cappucciu hè cunvessu in prima, dopu semi-apertu, depressu in u centru, paglia gialla. U bordu di u capu hè prima lisu, dopu strisciatu.
A carne hè gialla-bianca, gialla pallida, pungente, amara. I platti aderenti à u troncu sò frequenti, magre, prima biancu, dopu giallu chjaru.
A gamba hè ancu, solta, cù un cavu in a vechja, biancu, giallu paglia sottu. A buccia hè facilmente eliminata solu à i bordi.
L'infurmazione nantu à l'edibility hè contradictoria. Sicondu certi rapporti, pò esse usata salata dopu un longu soak.
Ecologia è distribuzione:
Forme micorrize cù faggi, menu spessu cù quercia, spruce è altre spezie d'arburu. Crece in diversi tipi di fureste nantu à terreni acidi drenati, spessu in i zoni collinari è muntagnoli.
Russula fragile (Russula fragilis).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: mità d'aostu - ottobre
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
I platti sò strettamente aderenti, relativamente rari. A polpa hè bianca, assai fragile, cù un gustu pungente.
U cappucciu hè viole o purpura-russu, qualchì volta verde oliva o ancu giallu chjaru, cunvessu o depressu.
A gamba hè bianca, brittle, ligeramente club-shaped.
L'infurmazione nantu à l'edibility hè contradictoria. Sicondu i dati domestici, pò esse usatu salatu dopu à bolle cù drenaje di u brou. Consideratu inedible in fonti occidentali.
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi coniferi è caduti (cù betula), in i lochi umidi, nantu à i bordi, in arbusti.
Russula di Maire (Russula mairei), velenosa.
Famiglia: Russula (Russulaceae).
Stagione: veranu in autunno
Crescita: gruppi è soli
Description:
A polpa hè densa, fragile, di culore biancu, cù l'odore di meli o coconuts.
U cappellu hè scarlattu brillanti, cunvessu o pianu, peggiu in u tempu umitu.
A gamba hè liscia, bianca, ligeramente club-shaped. I platti sò relativamente rari, fragili, strettamente aderenti, bianchi cù bluish.
A più velenosa di russula; provoca disturbi gastrointestinali.
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi caduti è misti nantu à foglie cadute è ancu tronchi putriti, in terra drenata. Ampiamente distribuitu in i boschi di faggi d'Europa è e regioni adiacenti di l'Asia.
Russula pale buffy (Russula ochroleuca).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: fini d'aostu - ottobre
Crescita: soli è in gruppi
Description:
U capeddu hè lisu, ocre-giallu, cunvessu, dopu prostratu.
A polpa hè densa, brittle, bianca, ligeramente scura nantu à u cut, cù un gustu pungente.
U troncu hè in forma di canna, forte, biancu, cù una tinta marrone. A basa di u troncu diventa grisgiu cù l'età. I platti sò aderenti, relativamente frequenti, bianchi.
Fungo comestible in cundizione. Adupratu frescu (dopu à bolle) è salatu.
Ecologia è distribuzione:
Stu mushroom nantu à un troncu magre cù un tinte marrone si sviluppa in boschi di coniferi (spruce) è umidi (cù betula, quercia), in muschi è nantu à litteru. Hè più cumuni in e regioni miridiunali di a zona forestale.
Marsh Russula (Russula paludosa).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - ottobre
Crescita: soli è in gruppi
Description:
U caprettu hè carnosu, cunvex, ligeramente depressu in u centru, cù un bordu blunt. I platti sò debbuli aderenti, frequenti, à volte ramificati, bianchi o buffy.
A pelle di u caprettu hè secca, rossu scuru in u centru, rosa brillanti à u bordu. A polpa hè bianca, densa in giovani funghi, poi sbulicata, cù un odore fruttu.
A gamba hè in forma di mazza o fusiforme, dura, qualchì volta cavu, feltru, rosa o biancu.
Funghi comestible. Adupratu frescu (dopu à bolle) è salatu.
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi coniferi (cù pinu) è misti (pinu-betula), in i lochi umidi, à a periferia di i paludi, in terreni di turba di sabbia, in muschi, in blueberries.
Russula maiden (Russula puellaris).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: mità d'aostu - ottobre
Crescita: gruppi è soli
Description:
A carne hè fragile, biancu o giallu. U cappucciu hè prima cunvessu, dopu prostratu, qualchì volta ligeramente depressu, giallu o grisgiu-marronu. U bordu di u capu hè magre, ribbed.
U ghjacciu hè pocu allargatu versu a basa, solidu, dopu cavu, brittle, biancu o giallu.
I platti sò frequenti, magre, aderenti, bianchi, poi gialli.
Funghi comestible. Adupratu frescu (dopu à bolle).
Ecologia è distribuzione:
Cresce in i coniferi è raramente in i boschi caducifoli.
Russula Turkish (Russula turci).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: Lugliu-Ottobre
Crescita: soli è in gruppi
Description:
U cappucciu hè vinu rossu, neru o aranciu, brillanti. A forma di u capu hè prima hemisferica, dopu depressu. I platti sò aderenti, sparse, bianchi o gialli.
A gamba hè in forma di club, bianca.
A polpa hè fragile, bianca cù un odore fruttatu.
Funghi comestible.
Ecologia è distribuzione:
Si trova in i boschi di cuniferi muntagnoli di l'Europa è l'America di u Nordu. Forma micorriza cù pinu è abete.
Russula food (Russula vesca).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - a fini di sittembri
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
U cappellu hè flat-convex, rosa, rossu, marronu, culuratu irregulare. I platti sò frequenti, di a stessa lunghezza, bianchi o gialli.
Stem, densu, ristrettu versu a basa, biancu. A pelle ùn righjunghji 1-2 mm à a riva di u capu, hè sguassatu à a mità.
A polpa hè biancu, densu, non-caustic o un pocu pungente in gustu. I platti sò frequenti, strettamente aderenti, bianchi cremosi, à volte forked-branched.
Unu di i curds più deliziosi. Hè usatu frescu (dopu à ebollizione) in second courses, salati, marinati, secchi.
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi caduti è larghi (cù betula, quercia), menu spessu in cuniferi, in lochi luminosi, in grass.
Russula virescens (Russula virescens).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: mid July - mid October
Crescita: soli è in gruppi
Description:
U troncu hè biancu, cù squame marroni à a basa.
U cappellu hè carnosu, matte, giallu o blu-verde, in ghjovanu mushrooms hemispherical. U cappellu di funghi maturi hè prostratu. A pelle ùn hè micca eliminata, spessu cracks.
A polpa hè biancu, densu, non-caustic o un pocu pungente in gustu. I platti sò frequenti, strettamente aderenti, bianchi cremosi, à volte furchetti.
Unu di i curds più deliziosi. Adupratu frescu (dopu à ebollizione), salatu, marinatu, seccu.
Ecologia è distribuzione:
Cresce in boschi deciduous, mischiati (cù betula, quercia), in lochi luminosi. Distribuitu in e regioni miridiunali di a zona forestale.
Russula bruna (Russula xerampelina).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - ottobre
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
U cappellu hè largu, borgogna, marrone o oliva in culore, più scuru in u centru.
A carne hè bianca, turnendu marrone nantu à u cut, cù un odore di gamberetti o aringa. I platti sò aderenti, bianchi, turnendu marroni cù l'età.
U troncu hè biancu, qualchì volta cù un tintu rossu, diventendu ocra o marrone cù l'età. I tappi di i ghjovani funghi sò hemisferichi.
Hè utilizatu salatu, marinatu, à volte frescu (dopu à ebollizione per sguassà un odore dispiacevule).
Ecologia è distribuzione:
Crece in boschi coniferi (pinu è spruce), cadute (betula è quercia).
Altri funghi slender-stalked
Podgruzdok biancu (Russula delica).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - ottobre
Crescita: in gruppi
Description:
U capu hè cunvex in prima, biancu, diventa funnel-shaped cù l'età, à volte cracking. I platti sò decurrenti, stretti, bianchi cù una tinta blu-verde.
A gamba hè densa, bianca, ligeramente ristretta sottu è pocu marrone.
A polpa hè bianca, densa, inedible.
Un bon mushroom comestible, usatu salatu (dopu à bolle).
Ecologia è distribuzione:
Stu mushroom cù un troncu longu magre si sviluppa in boschi caduchi è mischiati (cù betula, aspen, quercia), menu spessu in cuniferi (cù spruce). Una parte significativa di u ciculu di vita di u corpu di fruttu hè sottu terra; solu bumps sò visibili nantu à a superficia.
Blackening podgrudok (Russula nigricans).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: a mità di lugliu - ottobre
Crescita: in gruppi
Description:
U caprettu hè cumpressu in u centru, grisgiu in a ghjuventù, dopu marrone. I platti sò sparsi, grossi, aderenti, gialli, poi marroni, più tardi quasi neri.
A carne nantu à u tagliu prima diventa rossu, poi negri, l'odore hè fruttu, u gustu hè forte.
A gamba hè ferma, à u primu lume, dopu turnendu marrone è neru.
Fungo comestible in cundizione. Adupratu salatu dopu à ebollizione per 20 minuti. Blackens in u sali.
Ecologia è distribuzione:
Cresce in boschi di coniferi (cù spruce), misti, caduchi è larghi (cù betula, quercia)
Valui (Russula foetens).
Famiglia: Russula (Russulaceae)
Stagione: principiu di lugliu - ottobre
Crescita: soli è in picculi gruppi
Description:
U caprettu di i ghjovani funghi hè quasi sfericu, cù una punta pressata à u troncu, mucosa. U caprettu hè cunvessu, à volte prostratu è depressu in u mità, tuberculate, cù una punta, secca o ligeramente appiccicosa, marrone. U caprettu hè spessu manghjatu da insetti è slugs. L'orlu di u caprettu hè forti ribbed, furrowed volte cracked.
A gamba hè inchata o cilindrica, spessu ristretta à a basa, biancu, giallu, marrone à a basa. Gocce di un liquidu trasparente è spots marroni sò spessu visibili nantu à i platti dopu chì si seccanu. I platti sò rari, stretti, spessu forked, aderenti, gialli. acquista una struttura cellulare.
A polpa hè densa, dura, bianca, poi gialla, in funghi maturi hè fragile, cù un odore di aringa è un gustu amaru. In i funghi maturi, una cavità interna rusty forma in a gamba.
funghi comestibili cundiziunali; cunzidiratu inedible in Occidente. Di solitu, i funghi ghjovani sò colti cù un caprettu micca apertu cù un diametru di micca più di 6 cm. A pelle hè sguassata da u valui è dopu a so splutazioni di 2-3 ghjorni è fogghiu di 20-25 minuti. salati, raramenti marinati.
Ecologia è distribuzione:
Stu fungo slender-slender-capped marrone forma micorrize cù l'arbureti cuniferi è caduti. Crece in boschi deciduous, mischiati (cù betula), menu spessu in cuniferi, nantu à a riva di u boscu, nantu à l'arbureti, in l'erba è nantu à u litteru. Preferisce i posti ombreggiati è umidi. Hè cumuni in i boschi in Eurasia è in l'America di u Nordu, in u nostru paese hè più cumuni in a parti europea, u Caucasu, a Siberia Occidentale è u Far East.