Fishing Salak: foto, descrizzione è metudi di pesca

Salaka, l'aringa Baltica hè un pesciu, una subspecie di l'aringa atlantica da a famiglia di u stessu nome. In apparenza - un rappresentante tipicu di l'aringa. U pesciu hà un corpu in forma di spindle è un capu abbastanza grande cù ochji grossi. A bocca hè mediu, ci sò picculi denti affilati nantu à u vomer. In u mare, l'aringa forma mandrii lucali, chì ponu differisce in l'habitat è u tempu di spawning. I pesci chì vivenu fora di a costa di Germania o di Svezia sò un pocu più grande è ponu ghjunghje à dimensioni di 35 cm, ma questi sò sottospecie di crescita rapida di u stessu pesciu. Vicinu à a costa nord-est di l'aringa Baltica Baltica hè più chjuca è raramente supera 14-16 cm in lunghezza. L'aringa di u Balticu hè un pesciu marinu, ma facilmente tollerà l'acqua desalinata è salmastra di e baie baltiche. E populazioni di aringa sò cunnisciute in i laghi d'acqua dolce in Svezia. A migrazione è i cicli di vita di i pesci dipendenu direttamente da u regime di temperatura di u mare. Salaka hè un pesciu pelargicu chì l'alimentu principale hè l'invertebrati chì vivenu in i strati superiore è mediu di l'acqua. U pesciu aderisce à i zoni aperti di u mare, ma in a primavera vene à a riva in cerca di l'alimentu, ma quandu l'acqui di a costa sò eccessivamente caldi, vanu in lochi più profondi è ponu stà in i strati di l'acqua media. In u periodu di vaghjimu-invernu, u pesciu migrate luntanu da a costa è aderisce à u fondu di l'acqua. In cerca di zooplancton, l'aringa baltica compete cù sprats è altre spezie chjuche, ma i grandi individui ponu cambià à manghjà stickleback è juvenile di altre spezie. À u listessu tempu, l'aringa stessu hè un alimentu tipicu per spezie più grande, cum'è u salmone Balticu, u coddu è altri.

I metudi di pesca

A pesca industriale hè fatta cù l'attrezzi di rete. Ma a pesca amatoriale di l'aringa hè ancu assai populari è pò esse realizatu sia da a costa sia da i battelli. I metudi principali di pesca sò multi-hook tackle cum'è "tirannu" è cusì. Hè da nutà chì i pescatori sperimentati cunsiglianu di utilizà trucchi bianchi o gialli.

Catturare l'aringa cù canne longhi

A maiò parte di i nomi di rigs multi-hook pò avè diversi nomi, cum'è "cascade", "herringbone" è cusì, ma in essenza, sò simili è ponu ripetiri cumplettamente. I differenzi principali ponu appare solu in u casu di a pesca da a costa o da i battelli, soprattuttu in a presenza di diversi tipi di canne o a so assenza. L'aringa baltica hè spessu chjappata da a riva, per quessa, hè più còmuda di piscà cù bastone longu cù un "rig running". In generale, a maiò parte di i rigs sò simili, cusì i cunsiglii generali per a pesca cù l'equipaggiu multi-hook sò adattati. A pesca di "tirannu", malgradu u nome, chì hè chjaramente d'origine russa, hè abbastanza diffusa è hè utilizata da i pescatori in u mondu sanu. Ci hè una ligera diffarenza regiunale, ma u principiu di a pesca hè u listessu in ogni locu. Inoltre, vale a pena nutà chì a principal diferenza trà i rigs hè piuttostu ligata à a dimensione di a preda. In u principiu, l'usu di qualsiasi bastone ùn era micca furnitu. Una certa quantità di cordone hè ferita nantu à una bobina di forma arbitraria, secondu a prufundità di a pesca, pò esse à parechji centu metri. Un sinker cun un pesu appropritatu di finu à 400 g hè fissatu à a fine, à volte cù un loop à u fondu per assicurà un leash supplementu. Leashes sò fissi nantu à u cordone, più spessu, in una quantità di circa 10-15 pezzi. Leashes ponu esse fatti di materiali, secondu a cattura prevista. Pò esse monofilamentu o materiale di piombo metallicu o filu. Hè da esse clarificatu chì u pesciu di mare hè menu "finicky" à u gruixu di l'equipaggiu, perchè pudete aduprà monofilamenti abbastanza grossi (0.5-0.6 mm). In quantu à e parti metalliche di l'equipaggiu, in particulari i ganci, vale a pena esse in mente chì deve esse rivestite cù un revestimentu anticorrosione, perchè l'acqua di mare corrode i metalli assai più veloce. In a versione "classica", u "tirannu" hè furnutu cù esche, cù piume di culore attaccati, filamenti di lana o pezzi di materiali sintetici. Inoltre, picculi spinners, in più fissu perle, perle, etc. sò usati per a pesca. In e versioni muderni, quandu si cunnetta parti di l'equipaggiu, sò usati varii giratori, anelli, etc. Questu aumenta a versatilità di l'attrezzatura, ma pò ferisce a so durabilità. Hè necessariu d'utilizà fittings affidabili è caru. Nant'à i navi specializati per a pesca nantu à u "tirannu", ponu esse furniti dispusitivi speciali à bordu per l'arbureti. Questu hè assai utile quandu si pesca à grande prufundità. Se a pesca si faci da u ghjacciu o da una barca, nantu à e fili relativamente chjuchi, i bobine ordinarii sò abbastanza, chì ponu serve cum'è canne curtite. Quandu s'utilice canne à bordu cù anelli di throughput o canne di spinning di mare curtite, sorge un prublema chì hè tipicu per tutti i rigs multi-hook cù l'arbureti di u rig quandu ghjucanu u pesciu. Quandu chjappà pesci chjuchi, stu inconveniente hè risoltu cù l'usu di bastone 6-7 m long, è quandu si piglianu pesci grossi, limitendu u nùmeru di leashes "travaglianti". In ogni casu, quandu si preparanu l'attrezzi per a pesca, u leitmotiv principalu deve esse comodità è simplicità durante a pesca. U principiu di a pesca hè abbastanza sèmplice, dopu à calà u sinker in una pusizioni verticale à una prufundità predeterminata, u pescatore faci twitchs periodici di tackle, secondu u principiu di lampu verticali. In u casu di un muzzicu attivu, questu, qualchì volta, ùn hè micca necessariu. "L'atterrissimu" di i pesci nantu à i ganci pò accade quandu si cala l'equipaggiu o da u pitching di u bastimentu.

Lochi di pesca è habitat

L'habitat principale di l'aringa, cum'è si pò vede da u sicondu nome, hè u Mari Balticu. In cunsiderà u fattu chì u Balticu, in generale, hè un corpu d'acqua pocu è pocu salinità, assai pupulazioni d'aringa campanu in baie desalinate, cum'è Finlandese, Curonian, Kaliningrad è altri. In l'invernu, i pesci aderiscenu à e parti più profonde di u reservoir è si alluntananu luntanu da a riva. U pesciu porta un modu di vita pelargicu, migrandu à i zoni custieri di u mare in cerca di alimentazione è per a spawning.

Ripruduzzione

Ci sò dui razzi principali di aringa, chì sò diffirenti in u tempu di spawning: u vaghjimu è a primavera. U pesciu diventa sessualmente maturu à l'età di 2-4 anni. L'aringa di primavera spawns in a zona costiera à una prufundità di 5-7 m. U tempu di spawning hè da maghju à ghjugnu. Autunno, spawns in Aostu-Settembre, succede à grande prufundità. Hè da nutà chì a razza di vaghjimu hè abbastanza chjuca.

Lascia un Audiolibro