Champignon des champs (Agaricus arvensis)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Agaricaceae (Champignon)
- Genere: Agaricus (champignon)
- Type: Agaricus arvensis (champignon des champs)
corpu di fruttu:
Cappellu cù un diametru di 5 à 15 cm, biancu, sedosu-brillante, hemisfericu per un bellu pezzu, chjusu, dopu prostratu, abbandonatu in a vechja. I platti sò curve, biancu-grisgiu in a ghjuventù, dopu rosa è, finarmenti, chocolate-brown, free. U polu di spore hè marrone-violeta. A gamba hè grossa, forte, bianca, cù un anellu di dui strati, a so parte inferiore hè strappata in una manera radiale. Hè soprattuttu faciule di distinguerà stu fungo durante u periodu quandu a tappa ùn hè ancu alluntanata da a riva di u caprettu. A carne hè bianca, diventa gialla quandu hè tagliata, cù l'odore d'anis.
Stagione è locu:
In l'estiu è in u vaghjimu, u champignon di u campu si sviluppa nantu à i prati è i glades, in i giardini, vicinu à e sipari. In a furesta, ci sò funghi parenti cù l'odore di anisi è carne gialla.
Hè largamente distribuitu è cresce in abbundanza nantu à a terra, principarmenti in spazii aperti sopra à grassu - in prati, chjappi di u boscu, longu di strada, in chjassi, in giardini è parchi, menu spessu in pasture. Si trova sia in pianura sia in muntagna. I corpi fruttifichi appariscenu solu, in gruppi o in grandi gruppi; spessu formanu archi è anelli. Spessu cresce vicinu à l'ortiche. Rare vicinu à l'arburi; spruces sò una eccezzioni. Distribuitu in tuttu u nostru Paese. Cumunu in a zona temperata sittintriunali.
Stagione : da a fini di maghju à a mità d'uttrovi-nuvembre.
A similitudine:
Una parte significativa di l'avvelenamentu si trova in u risultatu di u fattu chì i funghi di u campu sò cunfunditi cù l'agaric di mosca bianca. A cura particulari deve esse pigliata cù esemplari ghjovani, in i quali i platti ùn anu micca ancu rosu è marrone. Sembra pecura è fungo russu velenoso, cum'è si trova in i stessi lochi.
Agaricus xanthodermus (Agaricus xanthodermus) hè una spezia più chjuca di champignon chì si trova spessu, in particulare in piantazioni di locusta bianca, da lugliu à uttrovi. Havi un odore dispiacevule ("farmacia") di l'acidu carbolic. Quandu si rompe, soprattuttu à u bordu di u capu è à a basa di u troncu, a so carne diventa rapidamente gialla.
Hè simile à parechji altri tipi di champignons (Agaricus silvicola, Agaricus campestris, Agaricus osecanus, etc.), chì sferiscenu principarmenti in grandezza maiò. U mushroom crooked (Agaricus abruptibulbus) hè più simili à questu, chì, in ogni modu, cresce in i boschi spruce, è micca in lochi aperti è luminosi.
Valutazione:
nota: