Disturbi alimentari (anorexia, bulimia, binge eating)
Disturbi alimentarii, chjamati ancu mangiare primariu o cumpurtamentu alimentariu (TCA), denotanu serii disturbi in u comportamentu alimentariu. U cumpurtamentu hè cunsideratu "anormale" perchè hè differente da e pratiche alimentari abituali ma soprattuttu perchè hà ripercussioni negative nant'à a salute fisica è mentale di l'individuu. L'ACT afectanu assai più donne chì omi, è spessu cumincianu in l'adolescenza o in a prima età adulta.
I disordini alimentari i più cunnisciuti sò l'anoressia è a bulimia, ma ci ne sò altri. Cum'è qualsiasi disordine di salute mentale, i disordini alimentari sò difficiuli da identificà è categorizà. A versione più recente di u Manual Diagnosticu è Statisticu di Disturbi Mentali, DSM-V, publicatu in u 2014, prupone una rivisione di a definizione è di i criteri diagnostichi di i disordini alimentari.
Per esempiu, u manghjà binge, chì hè carattarizatu da manghjà compulsivamente una quantità sproporziunata di cibu, hè oramai ricunnisciutu cum'è una entità separata.
Attualmente distinguimu, secondu u DSM-V:
- anorexia nervosa (tipu restrittivu o assuciatu à manghjà eccessivamente);
- bulimia nervosa;
- disordine alimentariu binge;
- alimentazione selettiva;
- pica (ingestione di sustanzi inedibili);
- merycism (fenomenu di "ruminazione", vale à dì regurgitation è remastication);
- altri TCA, specificati o micca.
In Auropa, una altra classificazione hè ancu usata, a ICD-10. TCA sò classificate in i sindromi cumportamentali:
- Anorexia nervosa;
- Anorexia nervosa atipica;
- bulimia;
- Bulimia atipica;
- Overeating assuciatu cù altri disturbi fisiulogichi;
- U vomitu assuciatu à altri disturbi psiculogichi;
- Altri disordini alimentarii.
A classificazione di u DSM-V essendu a più recente, a useremu in sta scheda.