scarabeo (Coprinella domestica)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Psathyrellaceae (Psatyrellaceae)
  • Genre : Coprinellus
  • Type: Coprinellus domesticus (Scaractère bousier)
  • Agaricus domesticus Bolton, Hist. (1788)
  • U vestitu domesticu (Bolton)

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

A moquette shaggy aranciu era assai populari in l'anni settanta, ma per furtuna sò avà fora di moda, cù lampi di notte in forma di cactus è tappezzeria macramé. Tuttavia, anu scurdatu di dì questu à Dung Man: si mette un tappettu aranciu luminoso fluffy nantu à i tronchi morti in a furesta in u modu anticu.

Questa catifa hè chjamata "ozonium" è quandu si mette in un locu evidenti, ùn hè micca quistione di identificazione. Stu spettaculu stravaganti hè creatu da parechje spezie di scarabei, frà elli Coprinellus domesticus è u Coprinellus radians assai simili, e duie spezie sò quasi gemelli, ci vole un microscopiu per distingue.

Eccu ciò chì l'ozonium pare, sò ife vegetative di u miceliu, sò chjaramente visibili à l'occhiu nudu (foto di Alexander Kozlovsky):

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

In ogni casu, ci sò esemplari di e duie spezie senza ozonium - in quale casu si uniscenu à i ranchi di parechji scarabeci grisastri indistinguibili chì crescenu nantu à u legnu, è l'identificazione principia à dipende di e cose cum'è a struttura microscòpica di granuli è scale nantu à a superficia di u caprettu. .

Dung beetle, inseme cù qualchi altri fungi cum'è Peziza domiciliana o Peziza cerea (Basement Peziza), à volte colonize sustrati interni umidi, cum'è rafters o scalini in sotano, tappeti di bagnu, mobili tappati in una casa di campagna.

Michael Kuo scrive:

Circa duie volte à l'annu ricevenu emails chì descrizanu questi funghi. Sì sti rapporti alarmanti ponu esse evidenza scientifica (è ùn ponu micca), forsi l'ozoniu hè menu notu o assente in a casa. . . o forse chì i scrittori di tutti i mo e-mail anu una catifa di bagnu di l'anni settanta è solu ùn anu micca avvistu l'ozonium.

testa: 1-5, raramenti finu à 7 cm di diametru in adulti, ovale, ovoidi à a ghjovana età, dopu l'arghjintini s'allarganu, a forma di u caprettu cambia à cunvex o cònicu. U culore à una età ghjovana hè u meli giallu è biancu versu u bordu, à una età più matura hè grisgiu cù un centru marronu, rusty. U capeddu sanu hè cupartu cù i resti di una spathe cumuna in forma di picculi scalini o granuli di forma irregulari, questi scali sò bianchi, bianchi, più tardi marroni. In i funghi adulti, sò lavati da a pioggia. U cappellu tutale da u bordu è quasi à u centru hè in una piccula "rib". I bordi spessu crack, in particulare in funghi adulti.

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

piastre: frequente, magre, largu, lamellare, aderente o quasi liberu, prima biancu, ligeru, ma prestu diventa grisgiu, poi negru, neru, è eventualmente sparghje, diventendu in "inchiostru" neru.

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Jambe: 4-10 cm long, 0,2-0,8 cm grossu, raramenti sin'à 1 cm (in esemplari ghjovani). Pianu cù una basa ligeramente gonfiata, liscia, bianca, cavuta. A volte à a basa stessa di a gamba pudete vede un bordu in forma di volvo. Di solitu, vicinu à e gammi di u Dung beetle, un gruppu di fibre aranciu, simili à una catifa, hè chjaramente visibile.

Pulp: biancu, magre assai, fragile. In a gamba - fibru.

Odore è gustu: senza funziunalità.

Impronta di polvere di spore: neru o neru-marrone.

Controversia 6-9 x 3,5-5 µm, ellittica, liscia, scorrevole, con pori eccentrici, marroni.

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Saprofitu. I corpi fruttifichi appariscenu in gruppi densi o gruppi chjuchi, à volte solu. Crescenu nantu à i tronchi di lignu rottu, nantu à u legnu mortu immersi in u sustrato, nantu à u legnu umitu trattatu, è ancu nantu à serratura, scaglie, fibri di lignu in diverse mischi di terra.

Da a fine di a primavera, l'estiu è u vaghjimu (o l'invernu in e regioni cale), in casa - tuttu l'annu. Si trova in giardini, parchi, zoni residenziali, strade, piantazioni è fureste. Diffusa in tutte e regioni.

U mushroom hè comestible à una ghjovana età finu à chì u prucessu di l'autolisi hà iniziatu (mentre chì i platti sò bianchi). Avemu cunsigliatu per pre-bollizione per almenu 5 minuti. Ma una piccula quantità di polpa è un gustu dulce facenu micca attraente per i cuglieri di funghi. Tuttavia, in certi paesi europei, Dung beetle, cum'è Dung beetle, sò cunsiderate diliziosi di ristorante.

Ci hè una forte opinione chì tutti i scarabeci sò incompatibili cù l'alcohol. Questa ùn hè micca una dichjarazione cumplettamente curretta. Hè descrittu in più detail in a nota "Dung beetle mushroom and alcohol".

Una quantità di fonti indicanu Dung beetle cum'è un fungo inedible o "Edibility unknown".

In parolle simplici: a polpa in u caprettu hè magre, ùn ci hè nunda di manghjà, a gamba hè dura, è se crede in u so "putere anti-alcohol", ùn pudete micca serve ancu à a tavula.

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Coprinellus radians (Coprinellus radians)

Coprinellus radians ha spore più grandi (8,5-11,5 x 5,5-7 µm). I resti di u velu nantu à u cappellu sò gialli-rossi-marroni, micca bianchi.

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Coléoptère doré (Coprinellus xanthothrix)

In generale, ligeramente più chjucu cà Homemade, i resti di u lettu sò marroni in u centru è cremosi versu i bordi.

Coprinellus ellisii cù squame marroni-beige.

Dung beetle (Coprinellus domesticus) foto è descrizzione

Coléoptère bousier (Coprinellus micaceus)

Se l'ozonium ùn si trova micca in u locu di crescita di funghi, allora una di l'spezie simili à u scarabeu flickering dung beetle pò esse assuciatu.

Ma si deve esse capitu: l'ozoniu ùn pò micca esse nutatu, pò esse distruttu o ùn hà micca avutu u tempu di furmà una "tapitula". In questu casu, a definizione di l'spezie hè pussibule solu sicondu i risultati di a microscopia, è ancu megliu - dopu l'analisi genetica.

Foto: Andrey.

Lascia un Audiolibro