scarabe du picchio (Coprinopsis piccea)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Psathyrellaceae (Psatyrellaceae)
  • Genere: Coprinopsis (Koprinopsis)
  • Type: Coprinopsis picacea (colpote du bousier)
  • Fusta di Gazza
  • scarabeu sterile

Scarabeo di picchio (Coprinopsis piccea) foto è descrizzionescarabe du picchio (Coprinopsis piccea) hà un capu cù un diametru di 5-10 cm, à una ghjovana età cilindrica-ovale o cònica, poi largamente campana. À u principiu di u sviluppu, u fungus hè guasi cumpletamente coperto cù una manta bianca di feltru. Quandu si sviluppa, u velu privatu si rompe, restendu in forma di grandi fiocchi bianchi. A pelle hè marrone chiaru, ocra o neru-marrone. In i vechji corpi fruttifichi, i bordi di u caprettu sò volte incurvati in sopra, è poi sbulicati cù i piatti.

I platti sò liberi, cunvessi, frequenti. U culore hè prima biancu, dopu rosa o grisgiu ocra, dopu neru. À a fine di a vita di u corpu di fruttu, sbulicà.

Leg 9-30 cm high, 0.6-1.5 cm thick, cylindrique, ligeramente tapering versu u caprettu, cù un ligeru ingrossu tuberosu, magre, fragile, liscia. Calchì volta a superficia hè flaky. Culore biancu.

U polu di spore hè negru. Spore 13-17 * 10-12 microns, ellissoide.

A carne hè magre, bianca, qualchì volta marrone à u capu. L'odore è u gustu sò inespressivi.

Prupagazioni:

U scarabeu di lignu prefiere i boschi deciduous, induve ellu sceglie terreni calcarii ricchi di humus, qualchì volta si trovanu nantu à u legnu rottu. Cresce singolarmente o in picculi gruppi, spessu in i lochi di muntagna o di collina. Da u fruttu à a fini di l'estiu, ma i picchi di fruttu in u vaghjimu.

A similitudine:

U mushroom hà un aspettu caratteristicu chì ùn permettenu micca esse cunfunditu cù altre spezie.

Valutazione:

L'infurmazione hè assai cunflittu. U scarabeu di lignu hè più spessu referitu cum'è pocu velenoso, chì causa gastritis, à volte com'è allucinogeni. Calchì volta certi autori parlanu di l'edibility. In particulare, Roger Phillips scrive chì u fungo hè parlatu cum'è velenoso, ma alcuni l'utilizanu senza danni à elli. Sembra megliu di lascià stu bellu fungo in natura.

Lascia un Audiolibro