Stizzia

Stizzia

Vertigo designa un fenomenu frequente chì circa 1 persona in 7. Currisponde à a sensazione di rotazione di u nostru ambiente, hè per quessa chì adupremu spessu a spressione "per avè a testa girendu" per discrive la.

Alcuni vertigini ponu esse accumpagnati da altri segni cum'è nausea francese à disordini di marchja. U trattamentu da seguità dipende da a causa di u vertu.

Avvertenza:

I duttori distinguenu trà veru vertu è l'inconforti qualchì volta chjamati vertigini quandu si tratta di qualcosa di assai diversu. A sensazione di una testa chì gira quandu si alza da una posizione accovacciata hè ipotensione ortostatica è micca vertigini.

Certi disturbi chì danu un sintimu d'instabilità o chì parenu annunzià una perdita di cuscenza, ùn facenu micca parte di u vertu trattatu in stu fogliu. Hè listessa per e migraine, e persone ansiose chì soffrenu di u sensu di a testa viota, u velu davanti à l'ochji, a paura di cascà, o u vertu di l'alture chì ùn hè micca un "veru" vertu in u sensu medicu di u termine. .

U veru vertu face una sensazione di move u corpu in u spaziu.

 

Descrizione di vertu

Vertigo risultati da:

  • sia da un malfunzionamentu di u sistema vestibulare, situatu in l'arechja interna,
  • o dannu neurologicu o cerebrale.

Normalmente u sistema vestibulare ci permette, in associu cù a vista è a sensibilità propriocettiva (sensazione di a pusizione di u nostru corpu in u spaziu), di teneci in equilibriu.

Di cunsiguenza, una anurmalità di u sistema vestibulare, di i nervi o di u cervellu chì li hè cunnessu, genera un cunflittu trà e varie informazioni ricevute da u nostru cervellu è questu si traduce in disordini di equilibriu o sensazioni cum'è perdita di equilibriu o l'impressione chì l'ambiente chì ci circonda (muri, tettu, oggetti) si vultessi.

Tipi di Vertigo

Ci hè quattru tippi di vertu:

  • Sturdimentu pusiziunale, chì dura uni pochi sicondi, chì pò accade durante o à a fine di u muvimentu. Pò esse, per esempiu, un vertu paroxisticu benignu trà i più frequenti.
  • Sturdimentu viulente, chì dura più di 12 ore. Pò esse ligati in particulare à a neurite vestibulare, à un accidente cerebrovascolare (ictus), à e conseguenze di un traumu cranicu o à una infezione cronica di l'arechja chì danneghja i centri di equilibriu ... Ciò hè per alcune emergenze è hè necessariu cuntattate un duttore.
  • Vertigine ricurrente chì dura qualchì ora. Pò esse in particulare per via di a malattia di Ménière, di una malattia di l'arechja o di un tumore.
  • Instabilità o atassia, un sintimu di sbilanciu quandu si stà o si cammina chì pò esse ligatu à prublemi neurologichi o vestibuli in l'arechja.

cause di vertu

  • Vertigo pusiziunale parossisticu benignu, cù cupulolitiasi o canalolitiasi (raprisenta 30% di vertu)
  • Otite malatie croniche o di l'arechja: fistula perilinfatica, colesteatoma di l'arechja media, labirintite infettiva, tumore, otosclerosi ...
  • Neurite vestibulare o labirintitis (infjammazione di i nervi in ​​l'arechja interna)
  • Traumu à l'arechja interna cù frattura di a roccia o cuncussione labirintica.
  • Intossicazione (alcolu, droghe, caffè, medicina)
  • Tumore (neuroma VIII)
  • Malatia di Ménière (malatia di l'arechja interna d'origine scunnisciuta)
  • Disordini chì affettanu u fornimentu di sangue à l'arechja
  • Indebolimentu di a circulazione sanguigna in e strutture di u cervellu rispunsevule di a postura
  • Disturbi neurologichi (ictus, ipertensione intracranica, trauma cranicu)

diagnosticu di vertu

In casu di vertigine o vertigini, un duttore deve esse cunsultatu, soprattuttu s'ellu hè accumpagnatu da altri sintomi cum'è nausea, vomitu, disturbi in equilibriu o camminata, perdita di udizione, Tinnitus (fischi è buzz percepiti da u sughjettu).

U duttore dumanda à a persona chì soffre di vertigine a so apparizione, a frequenza, a durata, i trigger, e possibili cadute, impressioni è storia per truvà a causa.

L'esame clinicu copre u canali è timpanu, e capacità di equilibriu esplorate grazia à une poche di manovre, in avanti muvimentu di l'ochji.

benefici Prove supplementari In certi casi, serà pussibule identificà ciò chì inghjenna u vertu: analisi di sangue, test di udizione cume un audiogramma, una valutazione cardiaca, imaging medicale (scanner, MRI di l'arechja interna).

U duttore deve esse cunsultatu d'urgenza in casu chì qualcunu segnalessi o sì avete rimarcatu:

  • parziale (sfocata, visione doppia) o perdita totale di vista,
  • difficultà à pusà
  • difficultà à cumunicà
  • cumportassi stranamente o eseguendu movimenti anormali.

Trattamenti per vertu

Le u trattamentu di vertu dipende da a so origine. Seranu trattati megliu se a causa hè identificata.

In certi casi, u diagnosticu porterà à l'uspitalisazione d'urgenza per trattà un colpu.

Per fà una vertiginu posiziunale parochiali benigna, u duttore ORL (Otorinolaringulugia) o un fisioterapeuta pò fà manovre basculanti specifiche destinate à mobilizà è dispersà e petre à l'origine di sti vertici.

Se tenete una neuritis vestibulare, u specialistu prescriverà, in i primi dui ghjorni, droghe chì agiscenu nantu à e strutture vestibulare di l'arechja:

  • calmanti antihistaminici,
  • antiemetici contra nausea è vomitu,
  • tranquillanti per l'ansietà.

In seguitu, a neurite vestibulare progressa u più spessu favorevolmente, è hè poi trattata rapidamente (da a canadese physiotherapy)

Se u vertigine hè in relazione cù l'effettu secundariu di una droga, stu trattamentu hè interromputu.

In certi casi è dipende sempre da l'origine di u vertu, a chirurgia hè qualchì volta necessariu.

Approcci cumplementari per trattà u vertu

Una volta chì e cause di i vertigini severi sò stati eliminati, parechji metudi naturali ponu esse utili per limità o ancu curà permanentemente i vertigini.

Osteopatia

Siccomu u vertu hè in relazione cù un prublema cervicale, una o duie sessioni di osteopatia saranu abbastanza per currege u prublema. In un approcciu craniosacrale, l'osteopata travaglià dolcemente in particulare nantu à u collu, u cranu è u pelvis (approcciu craniosacrale).

Homeopatia

Granuli di Fosforu è Bryonia alba in 9 CH sò utili per luttà contr'à tutte e forme di vertu. Idealmentu, piglierete 5 granuli ogni ora, appena i primi sintomi affaccanu. U listessu rimediu hè adupratu cum'è trattamentu di basa à u ritmu di 3 granuli duie volte à ghjornu.

Sì nausea è vomitu sò assuciati, Cocculus indicus hè cunsigliatu.

Se u sturdimentu hè aumentatu a mattina dopu u svegliu, vi raccomandemu di girà versu Cocculus alumina.

Se ci hè intolleranza à u rumu, hè megliu preferisce Theridion curassavicum.

Lascia un Audiolibro