cuntenutu
Fouette de cerf (Pluteus cervinus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
- Genere: Pluteus (Pluteus)
- Type: Pluteus cervinus (Cervo Pluteus)
- fungo di cervu
- Plyutey marrone
- Plutey fibru scuru
- Agaricus pluteus
- cervo Hyporrhodius
- cervo Pluteus f. cervu
- Hyporrhodius cervinus var. cervinus
Nome attuale: Pluteus cervinus (Schaeff.) P. Kumm., Der Führer in die Pilzkunde: 99 (1871)
U frusta di cervu hè largamente distribuitu è cumuni in a maiò parte di l'Eurasia è l'America di u Nordu, in particulare in e regioni temperate. Stu fungu di solitu cresce nantu à i legni duru, ma ùn hè micca assai esigenti nantu à quale tipu di legnu cresce, nè hè assai esigenti nantu à quandu darà fruttu, chì appare da a primavera à u vaghjimu è ancu l'invernu in i climi più caldi.
U cappellu pò esse di culori diffirenti, ma i sfumaturi di marroni sò generalmente predominanti. I platti solti sò bianchi in prima, ma acquistanu rapidamente una tinta rosa.
Un studiu recente (Justo et al., 2014) utilizendu dati di DNA indica chì ci sò parechje spezie "enigmatici" tradiziunale identificate cum'è Pluteus cervinus. Justo et al cauta chì e caratteristiche morfologiche ùn ponu micca sempre esse affidate per separà queste spezie, spessu necessanu microscopia per una identificazione precisa.
testa: 4,5-10 cm, à volte à 12 è ancu à 15 cm di diametru sò indicati. À u primu rounded, cunvex, campana.
Dopu diventa largamente cunvessu o quasi pianu, spessu cun un largu tuberculu cintrali.
Cù l'età - quasi flat:
A pelle nantu à u caprettu di i ghjovani funghi hè appiccicosa, ma prestu si secca, è pò esse ligeramente appiccicosa quandu hè bagnata. Brillante, liscia, completamente calva o finamente squamosa/fibrillare in u centru, spessu cù strisce radiali.
A volte, secondu e cundizioni climatichi, a superficia di u caprettu ùn hè micca liscia, ma "arrugata", bumpy.
U culore di u capeddu hè scuru à marrone pallidu : marroni, marroni grisgiu, marronu castagnu, spessu cun un toccu d'oliva o grisgiu o (raramente) quasi biancu, cù un centru più scuru, marronu o marronu è un bordu chjaru.
U marghjenu di u capeddu ùn hè generalmente micca nervatu, ma pò esse in ocasioni ribbed o cracked in specimens anziani.
piastre: Loose, largu, friquenti, cù numerosi platti. I ghjovani plutees anu biancu:
Allora diventanu rosati, grisgiu-rosa, rosa è eventualmente acquistanu un culore di carne ricca, spessu cù spots più scuri, quasi rossi.
Jambe: 5-13 cm di longu è 5-15 mm di grossu. Più o menu dritta, pò esse ligeramente curvatu à a basa, cilindricu, pianu o cù una basa ligeramente grossa. Secca, liscia, calva o più spessu finamente squamosa cù squame marroni. À a basa di i stalks, i scalmi sò bianchi, è u miceliu basale biancu hè spessu visibile. Tuttu, a polpa in u centru di a gamba hè un pocu wadded.
Pulp: molle, biancu, ùn cambia u culore nantu à i lochi cut è crumpled.
ciavuru debole, quasi indistinguibile, deskrittu cum'è un odore di umidità o di legnu umitu, "un pocu cum'è raru", raramente cum'è "fungu debole".
Taste di solitu un pocu simile à raru.
Reazzioni chimiche: KOH negativu à aranciu pallidu assai nantu à a superficia di u capu.
Impronta di polvere di spore: rosa marrone.
caratteristiche microscòpichi:
Spore 6-8 x 4,5-6 µm, ellissoidali, lisce, lisce. Hyaline à ligeramente ocra in KOH
U cervu di Plyutey cresce da a primavera à a fini di u vaghjimu nantu à legnu di diversi tipi, solu, in gruppi o in picculi gruppi.
Preferisce caduti, ma pò ancu cultivà in boschi di coniferi. Cresce nantu à u legnu mortu è intarratu, nantu à stumps è vicinu à elli, pò ancu cresce à a basa di l'arburi viventi.
Diversi fonti indicanu infurmazioni cusì diverse chì unu pò esse surprisatu solu: da inedible à comestible, cù a ricunniscenza di bolliri senza fallu, per almenu 20 minuti.
Sicondu l'esperienza di l'autore di sta nota, u fungo hè abbastanza comestible. Se ci hè un forte odore raru, i funghi ponu esse bolliti per 5 minuti, sbuchjati è cotti in ogni modu: frittura, stufa, salitu o marinate. U gustu è l'odore rari spariscenu cumplettamente.
Ma u gustu di i frusta di cervu, dicemu, nò. A polpa hè morbida, in più hè assai bollita.
U genus di fruste hà più di 140 spezie, alcuni di i quali sò difficiuli di distingue l'una di l'altru.
Plyuteus atromarginatus (Pluteus atromarginatus)
Questa hè una spezia più rara, chì si distingue per un cappellu negru è i bordi di culore scuru di i piatti. Crece nantu à l'arbureti coniferi semi-decayed, dà fruttu da a seconda mità di l'estiu.
Pluteus pouzarianus Singer. Hè distinatu da a prisenza di fibbie nantu à l'hyphae, chì si distingue solu sottu un microscopiu. Si sviluppa nantu à l'arburi di spezie suave (coniferi), senza un odore distintu.
Plyutey - Renna (Pluteus rangifer). Crece in boreale (nord, taiga) è boschi di transizione à u nordu di u parallelu 45.
Membri simili di u genus parenti Volvariella distintu da a prisenza di Volvo.
Membri simili di u genus entolome avè piatti aderenti invece di quelli liberi. Cresce nantu à a terra.
Collybia platyphylla (Megacollybia platyphylla)
Kollybia, sicondu diverse fonti, un fungo inedible o cundizionalmente comestible, hè distinatu da platti aderenti rari, biancu o crema è filamenti caratteristiche à a basa di u troncu.