Cancer (glossariu)

Cancer (glossariu)

 

 

Eccu una breve spiegazione di una trentina termini specializati, comunemente adupratu quandu si tratta cancru.

Per cunsultà i fogli di u nostru Schedariu di Cancer, andate per piacè in Cancer - sezzione speciale.

Angiogénèse

Prucessu fisiulogicu per u quale si sviluppanu novi vasi sanguigni intornu à un tumore, chì li permette di furnisce è cresce.

antioxidante

L'antioxidanti sò sostanze capaci di neutralizà o riduce i danni causati da i radicali liberi in u corpu. U corpu produce antioxidanti, è si trovanu ancu in parechji alimenti. I principali antioxidanti sò e vitamine C è E, i carotenoidi è u seleniu.

Apoptosi

Fenomenu di morte naturale di e cellule; à a fine di u so ciclu nurmale, e cellule morenu senza lascià i detriti cellulari.

Benin, benigna

Qualificatore per dì chì un fenomenu fisiulogicu (di natura cancerosa in u casu chì ci interessa) ùn presenta - à u mumentu di l'osservazione - alcun periculu. Tuttavia, un tumore benignu pò cresce è ghjunghje à un stadiu malignu.

biòpsia

A rimozione di una piccula parte di tissutu umanu (pelle, mucosa, ghiandola, ecc.) Per analisi di laburatoriu.

Cachexie

Forma clinica seria di malnutrizione proteica-caloria, chì si verifica in alcune persone cun u cancer, in particulare i cancri di u sistema digestivu. A Cachexia hè carattarizata da a perdita di tessuti musculari è di tessuti grassi sottucutanei, è da un pesu corporeu assai più bassu di u normale. Trà 4% è 23% di e morti cunnesse à u cancheru sò da causa di cachexia.

cancru

Terminu generale per designà tutti i fenomeni chì sò caratterizati da una crescita anormale di cellule chì portanu à un tumore malignu.

Carcinogenu

Capace di causà o di prumove u sviluppu di u cancheru. (Avemu arricumandatu l'usu di carcinogeni preferibile à carcinogeni.)

Carcinogenesi (dicemu dinò carcinogenèse)

Inseme di meccanismi chì causanu a furmazione è u sviluppu di i tumori. U meccanisimu essenziale di a carcinogenesi si basa annantu à l'attivazione di certi oncogeni. Diversi tippi di attivazione ponu accade, chì ponu currisponde à parechje tappe di carcinogenesi.

Carcinoma

Unu di i trè tippi principali di cancheru. I carcinomi si sviluppanu da uepiteliu (in Francia, un carcinoma hè comunmente chjamatu epitelioma); l'epiteliu hè un tessutu non vascularizatu chì copre a pelle, u muru internu di i sistemi respiratori, digestivu, urinariu è genitale, è chì custituisce a parte principale di e ghiandole. I tumori i più cumuni (pulmone, senu, stomacu, pelle è cervice) sò i carcinomi.

chimio

Un tipu di trattamentu chì usa sustanzi chimichi chì anu un effettu direttu nantu à e cellule malate, o distrughjenduli o impediscenu a so proliferazione. Sfurtunatamente, i prudutti utilizati in quimioterapia (per iniezione o pasticchi) sò prubabilmente avè un effettu negativu seriu nantu à certi tessuti sani. Inoltre, postu chì alcune di queste droghe sò destinate à affettà e cellule chì crescenu rapidamente - cum'è e cellule di u cancer - necessariamente ghjunghjenu à altre cellule chì crescenu rapidamente, cum'è a medula di l'osse, i follicle pilidi, a mucosa intestinali è a pelle. bocca, da quì fenomeni cum'è a perdita di capelli.

Citotossicu

Si riferisce à un chimicu chì hà un effettu tossicu nantu à e cellule vive. I medicamenti citotossici aduprati per trattà u cancheru sò cuncepiti per affettà solu certi tipi di cellule.

Epitelioma

Vede u carcinoma.

Recettore estrogenu pusitivu

Dittu di un cancheru dipendente da l'ormone in u quale rilevemu "recettori" à i quali l'estrogeni si liganu per attivà a temperatura. A nostra cunniscenza, ùn esiste micca equivalente francese di sta spressione.

Hormone dipendente

Si riferisce à u cancheru situatu in tessuti sensibili à l'ormoni sessuali naturali, cum'è u senu o l'endometriu, è chì hè stimulatu da questi ormoni.

immunotherapy

Un metudu di trattamentu chì implica stimulare e funzioni di u sistema immunitariu per luttà contr'à l'infezioni è e malatie. Stu approcciu hè ancu chjamatu bioterapia, terapia biologica ou mudificazione di a risposta biologica.

On-site

Si riferisce à i carcinomi strettamente lucalizati è chì ùn presentanu alcun caratteru d'invasione. A medicina ùn hà ancu decisu s’ellu hè un tipu particulare di cancheru chì fermerà sempre lucalizatu, o s’ellu hè un cancheru chì u stadiu lucale pò durà per un tempu assai longu ma chì hè destinatu dopu à diventà invasivu.

Interleukin

Agente naturale di u sistema immunitariu chì hè di solitu carente in i malati di cancheru è chì li hè spessu amministratu cum'è una droga in immunoterapia convenzionale.

Invasiva

Si riferisce à un tipu di cancheru chì pò esse metastatizatu.

leukaemia

Malatia, di a quale ci sò parechje varianti, carattarizata da una crescita eccessiva di globuli bianchi (leucociti) in a midula ossa; Cumu hè in a midollina chì l'elementi principali di u sangue sò furmati (cumpresi i globuli rossi), sta produzzione hè disturbata. E cellule di leucemia ponu ancu invade certi organi.

Linfoma

Tumore (ci sò parechji tippi) causatu da un eccessivu di cellule di tessuti linfoiichi, chì si trova soprattuttu in i linfonodi è in a milza.

Melanoma

Tumore chì si sviluppa in i melanociti, e cellule chì producenu melanin (pigmentu) è truvatu in a pelle, l'ochji è i capelli. Se, in generale, i tumori di a pelle ùn sò micca assai periculosi, i melanomi chì si formanu in i talpi sò trà i più maligni.

Smart, intelligente

Un tumore malignu invade u tissutu circundante per causà metastasi ; si sparghje attraversu u sangue o a circulazione linfatica.

Metastasis

Ci hè varii tipi di metastasi (microbica, parassita o tumore), ma u termine hè comunemente adupratu per discrive l'avanzamentu di e cellule cancerose. In questu sensu, una metastasi hè un focus secundariu di u cancheru, à qualchì distanza da u tumore malignu originale.

Mieloma

Tumore fattu di cellule in a midula ossea da cui nasce.

Neoplasia

Terminu medicu per un tumore.

oncogene

Un genu chì hà subitu una mutazione è chì, quandu "attivatu", pò stimulà a proliferazione incontrollata di cellule. In a maiò parte di l'urganisimi vivi, uni pochi di geni soffrenu, à un mumentu o l'altru, sta mutazione chì li face oncogeni; pudemu dunque dì chì l'organisimi vivi anu dighjà oncogeni in e so propie cellule. L'oncogeni ponu esse attivati ​​da diversi fattori ambientali (raggi ultravioletti, fumu di tabaccu, particule d'amianto, virus, ecc.)

Oncologia

Una filiale di a medicina dedicata à u studiu è u trattamentu di u cancheru; i duttori specializati in sta disciplina sò oncologhi. Dicemu ancu cancerulugia.

Fitoestrogeni

Presenti in certe piante, sti cumposti chimichi sò estrogeni di putenza assai bassa ma chì a so pruprietà di fissà nantu à i recettori di l'estrogeni li permette di cuntrastà l'effettu dannosu di questi. E duie categurie principali sò: isoflavones (truvatu principalmente in soia, liquirizia è trifogliu rossu) è lignani (in granu integrale, soprattuttu u linu, è in certi frutti è ligumi).

Recettore di progesterone pusitivu

Si riferisce à un cancheru dipendente da l'ormone in u quale sò rilevati "recettori" à chì u progesterone si lega per attivà u timer. A nostra cunniscenza, ùn esiste micca equivalente francese di sta spressione.

Radicali liberi

Atomi chì, dopu à un fenomenu nurmale ligatu à l'ossigenu, finiscenu cù un elettrone "liberu"; una volta ghjunti à stu statu, l'atomi in quistione "ossidanu" altri atomi, resultendu in reazioni in catena. Si crede chì quandu a proliferazione di radicali liberi supera a capacità di u corpu à neutralizà li, ghjocanu un rolu impurtante in l'invichimentu è u sviluppu di parechje malatie. Parechji scientifichi sustenenu a teoria (micca pruvata) chì i radicali liberi ponu fà cumparisce u cancheru. L'antioxidanti sò sostanze capaci di neutralizà o riduce i danni causati da i radicali liberi in u corpu.

Radioterapia

Tipu di trattamentu chì adopra a radiazione ionizante emessa da certi elementi radioattivi cum'è u radiu. Quandu sti raggi passanu per u tessutu malatu, distrughjenu e cellule anormali o rallentanu u so sviluppu. A radioterapia hè aduprata in parechje circustanze:

- cum'è mezu principale per trattà certi tumori;

- dopu chì un tumore malignu sia statu cacciatu per chirurgia, per distrughje e cellule tumorali rimanenti;

- cum'è trattamentu palliativu, per riduce a dimensione di un cancheru incurabile per alleviare u paziente.

Ricurrenza

U cancheru riappare dopu un periudu di tempu abbastanza longu durante u quale era in remissione.

Remissione

A sparizione di i sintomi di una malattia. In u casu di u cancheru, parlemu sempre di rimissione piuttostu di una cura.

Jules Bianchi

Sarcomas si sviluppanu da un vaso sanguinu, tessutu fibruu chì sustene l'organi, o tessutu connettivu (cume u cartilagine). I cancri di l'osse sò sarcomi; U sarcoma di Kaposi, cumunu in e persone cun AIDS, affetta principalmente a pelle.

Tumor

Massa anormale di tessutu (carne) chì deriva da un prucessu incontrollatu di multiplicazione cellulare. U tumore pò esse benignu o malignu.

Lascia un Audiolibro