Bolbitus golden (Bolbitius tremante)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Bolbitiaceae (Bolbitiaceae)
- Genere: Bolbitius (Bolbitus)
- Type: Bolbitius titubans (Golden Bolbitus)
- Agaric tremulu
- Prunulus titubans
- Pluteolus titubans
- Pluteolus tubatans var. tremulu
- Bolbitius vitellinus subsp. tremulu
- Bolbitius vitellinus var. tremulu
- Agaric giallu
U bolbitus d'oru hè largamente distribuitu, si pò dì, in ogni locu, ma ùn pò micca esse chjamatu assai cunnisciutu per via di a forte variabilità, in particulare in grandezza. L'esemplari ghjovani anu un caprettu giallu in forma d'ovu, ma sta forma hè assai corta, i cappucci diventenu prestu bulbosi o largamente cunichi, è eventualmente più o menu pianu.
Funghi forti è densi crescenu nantu à manure è terreni assai fecundati, mentre chì i funghi fragili è piuttostu longu ponu esse truvati in spazii grassy cù menu nitrogenu.
E caratteristiche chì ùn sò micca assai variabili è chì deve esse probabilmente affidate per una identificazione precisa include:
- Rust brown o cannella marrone (ma micca marrone scuru) spore powder imprint
- Cappucciu slimy, quasi flat in funghi adulti
- Nisuna copertura privata
- Lame chì sò pallidi quandu sò ghjovani è marroni rusty in specimens maturi
- Spore ellittiche lisce cù una fine appiattita è "pori"
- A prisenza di brachybasidiol nantu à i platti
Bolbitius vitelline tradiziunalmente siparati da Bolbitius titubans nantu à a basa di a so carne più grossa, menu ribbed cap and whiter stem - ma i micologi anu pocu sinonimu di e duie spezie; Siccomu "titubans" hè un nome più anticu, pigghia a precedenza è hè attualmente utilizatu.
Bolbitius hà sviluppatu hè un taxon giallu cù un capeddu grisgiu-giallu chì ùn conserva micca u centru giallu à a maturità.
Bolbitius varicolor (forse u listessu cum'è Bolbitius vitellinus var. Oliva) cù un cappellu "smoky-olive" è una gamba gialla finamente scaly.
Diversi autori anu sinonimu unu o più di sti taxa cù Bolbitius titubans (o vice versa).
In l'absenza di dati ecològichi o moleculari chjaru per separà chjaramente Bolbitius aureus da parechji Bolbitus simili, Michael Kuo li descriva tutti in un articulu è usa u nome di spezie più cunnisciutu, Bolbitius titubans, per rapprisintà u gruppu sanu. Puderia esse facilmente parechje spezie ecologicamente è geneticamente distinte trà questi taxoni, ma ci sò seri dubbii chì pudemu identificà accuratamente per u culore di u troncu, liggeri diffirenzii in a dimensione di spore, etc. Hè necessaria una documentazione cumpleta è rigorosa di l'ecologia, i cambiamenti morfologichi è e differenze genetiche in centinaie di specimens da u mondu sanu.
L'autore di stu articulu, dopu à Michael Kuo, crede chì a definizione esatta hè assai difficiule: dopu à tuttu, ùn pudemu micca sempre ottene microscopia di spori.
testa: 1,5-5 centimetri di diametru, in giovani funghi ovoidi o quasi tondi, espansione cù a crescita à largamente campana o largamente cunvessu, eventualmente pianu, ancu ligeramente depressu in u centru, mentre chì spessu mantene un picculu tuberculu in u centru assai. .
Assai fragile. Mucosa.
U culore hè giallu o giallu verdastru (à volte marronu o grisgiu), spessu svanendu à grisgiu o marrone pallidu, ma di solitu mantene un centru giallu. A pelle nantu à u capu hè liscia. A superficia hè ribbed, in particulare cù l'età, spessu da u centru assai.
Spessu ci sò specimens in quale, quandu u mucus si secca, l'irregularità in forma di vini o "sacchetti" formanu nantu à a superficia di u caprettu.
I funghi ghjovani à volte mostranu un marghjenu di cappucciu russu è biancu, ma questu pare esse u risultatu di u cuntattu cù u stalk durante a tappa "buttone", è micca i resti di un veru velu parziale.
vinile: libaru o strettamente aderente, freccia media, cù platti. Moltu fragile è dolce. U culore di i platti hè biancu o giallu pallidu, cù l'età diventanu u culore di "cannella rusty". Spessu gelatinizatu in tempu umitu.
Jambe: 3-12, à volte ancu finu à 15 cm longu è finu à 1 cm grossu. Lisseuse ou légèrement effilée vers le haut, creuse, fragile, finement squameuse. A superficia hè pulverosa o finamente pelosa - o più o menu liscia. Biancu cù l'apex è / o a basa giallu, pò esse ligeramente giallu in tuttu.
Pulp: magre, fragile, culore giallu.
Odore è gustu: ùn differisce micca (fungu debule).
Reazzioni chimiche: KOH nantu à a superficia di u capu da negativu à grisgiu scuru.
Impronta di polvere di spore: Marrone arrugginitu.
Funzioni microscòpichi: spori 10-16 x 6-9 microns; più o menu ellittica, cù una estremità truncata. Liscia, liscia, cù pori.
Saprofitu. U bolbitus d'oru cresce solu, micca in clusters, in gruppi chjuchi nantu à manure è in lochi grassy ben manured.
L'estiu è u vaghjimu (è l'invernu in i climi caldi). Ampiamente distribuitu in tutta a zona temperata.
A causa di a so carne assai fina, Bolbitus aureus ùn hè micca cunsideratu un fungus cù valore nutrizionale. I dati nantu à a toxicità ùn sò micca stati truvati.
Foto: Andrey.