Benefici è fonti principali di fibra

Cosa hè a fibra

A fibra, o fibra dietetica, hè un carbuidratu chì face parte di e piante è ùn hè micca digeritu da l'enzimi digestivu in u nostru corpu. E proprietà benefiche di a fibra includenu: una sensazione di sazietà, prutezzione contra i fluttuazioni in i livelli di zuccaru, diminuite i livelli di colesterol.

Sapete chì quandu sceglite l'alimenti, avete bisognu di piglià cura micca solu di sè stessu, ma ancu di i trilioni di bacteria chì vivenu in u nostru intestinu? Manghjenu ciò chì manghjemu, è u so cumpurtamentu varieghja assai secondu ciò chì manghjemu. Un studiu recente publicatu in a rivista BMJ confirma una volta chì a fibra hè u nutriente più impurtante per l'intestinu. I scientisti anu truvatu, in particulare, chì hè a fibra chì aumenta u numeru di bacteria. Akkermansia Muciniphila, chì sò assuciati cù a tolleranza di glucose mejorata è a magrezza in i topi. Sicondu a ricerca, un livellu aumentatu di u so cuntenutu pò avè un effettu benefica nantu à a salute umana.

Questu m'hà incitatu à dedicà u mo prossimu digest à a fibra - cusì impurtante è cusì invisibili.

 

Perchè u corpu umanu hà bisognu di fibra?

Aghju decisu di studià in dettu quali sò i benefici di a fibra per u corpu umanu. Fibra o fibra dietetica pò riduce significativamente u risicu di l'ictus, hè statu pruvatu da i scientisti. A crede chì una dieta ricca di fibre pò prevene certe malatie risale à l'anni 1970. Oghje, assai comunità scientifiche serii cunfirmanu chì cunsumà quantità significativa di alimenti ricchi di fibra pò aiutà à prevene l'obesità, a diabetes è e malatie cardiovascular cum'è l'ictus.

L'ictus hè a seconda causa di morte più cumuna in u mondu sanu è a causa principale di disabilità in parechji paesi sviluppati. Dunque, a prevenzione di l'ictu deve esse una priorità primaria per a salute globale.

Ricerche mostranuchì un incrementu di fibra dietetica di menu di 7 grammi per ghjornu hè assuciatu cù una significativa riduzione di 7% in u risicu di l'ictus. A fibra si trova in l'alimenti simplici cum'è pomi o granu saracenu. Solu dui picculi frutti cù un pesu tutale di 300 grammi o 70 grammi di granu sarracenu cuntenenu 7 grammi di fibra.

A prevenzione di u colpu principia prestu. Qualchissia pò avè un colpu à l'età di 50 anni, ma i prerequisiti chì l'anu purtati sò stati furmati dapoi decenni. Un studiu chì hà seguitu a ghjente per 24 anni, da 13 à 36 anni, hà trovu chì una diminuzione di l'assunzione di fibre durante l'adolescenza era assuciata à l'indurimentu di l'arterie. I scienziati anu trovu differenze nutritive in a rigidità arteriale ancu in i zitelli di 13 anni. Ciò significa chì dighjà à una ghjovana età hè necessariu cunsumà a più quantità di fibre dietetiche pussibule.

Prudutti integrali, legumi, ligumi è frutti, noci sò i principali fonti fibra.

Siate cuscenti chì di colpu aghjunghje troppu fibra à a vostra dieta pò cuntribuisce à gas intestinali, gonfiore è crampi. Aumenta a vostra assunzione di fibre gradualmente per parechje settimane. Questu permetterà à i batteri in u sistema digestivu di adattassi à i cambiamenti. Inoltre, beie assai acqua. A fibra funziona megliu quandu assorbe u fluidu.

Ma una di e caratteristiche principali di a fibra dietetica hè u so effettu benefica nantu à a microflora intestinali. Sò prebiotichi naturali, vale à dì, sustanzi chì si trovanu naturali in l'alimenti vegetali è, senza esse assorbiti in u trattu gastrointestinali superiore, sò fermentati in l'intestinu grossu, cuntribuiscenu à u crescita di u so microbioma. È a salute intestinale hè a chjave per a salute generale di u corpu.

Basta à dì chì u 80% di u nostru sistema immune hè "situatu" in l'intestini, per quessa chì a so cundizione hè cusì impurtante per una forte immunità. A capacità di digerisce in modu efficiente l'alimentu è assimilà un massimu di nutrienti hè ancu direttamente ligata à l'attività di a microflora. Per via, u sicretu di a salute è a bellezza di a nostra pelle torna torna in u microbioma intestinali!

È una cosa più: recentemente, i scientisti anu fattu un passu seriu per assicurà chì, analizendu i microorganismi chì abitanu l'intestini, saria pussibule selezziunà a dieta più ottima per una persona, è in u futuru, forse ancu trattà e malatie aghjustendu. u microbioma. Pensu di fà una tale analisi in un futuru vicinu è certamente vi dicu di e mo impressioni!

L'alimenti sò fonti di fibra

Tutti i ligumi chì e nostre mamme ci anu urgatu à manghjà sò pieni di fibra. È micca solu verdura! (Eccu una lista di e fonti di fibra più inesperu chì ponu aiutà à ottene u vostru minimu di ghjornu cunsigliatu di 25-30 grammi di fibra.) I migliori fonti di fibra sò bran, cereali è fasgioli.

Ebbè, cum'è un bonus incuragisce - un video nantu à cumu pèrdite pisu manghjendu 5 kilogrammi di manciari à ghjornu =) Inutili, questu manghjatu deve esse vegetali ricchi di fibra!

Lascia un Audiolibro