Bacteremia: definizione, cause è sintomi

Bacteremia: definizione, cause è sintomi

A bacteriemia hè definita da a presenza di bacteria in u sangue. Pò esse u risultatu di atti ordinari cum'è spazzola di i denti, trattamentu dentale o prucessi medichi, o pò esse causatu da infizzioni cum'è pulmonite o infezzione di l'urinarii. Di solitu, una bacteriemia ùn hè micca accumpagnata da alcun sintomu, ma qualchì volta i batteri s'accumulanu in certi tessuti o organi è sò rispunsevuli di infizzioni serii. E persone à risicu altu di cumplicazioni da a bacteriemia sò trattati cù antibiotici prima di certi trattamenti dentali è prucessi medichi. Se si sospetta a bacteriemia, l'amministrazione empirica di antibiotici hè cunsigliatu. U trattamentu hè allora adattatu nantu à i risultati di e teste di cultura è di sensibilità.

Cosa hè a batteriemia

A bacteriemia hè definita da a presenza di bacteria in u sangue. U sangue hè in fattu un fluidu biologicu normalment sterile. A deteczione di bacteria in u sangue hè dunque a priori anormali. A bacteriemia hè diagnosticata da una cultura di sangue, vale à dì u cultivo di sangue circulante.

L'età media di i pazienti cun bacteriemia hè di 68 anni. A maiò parte di a bacteriemia hè mono-microbiana (94%), vale à dì per a prisenza di un unicu tipu di bacteria. U restu 6% sò polimicrobichi. I principali germi isolati, in casu di batteriemia, sò Escherichia coli (31%) è Staphylococcus aureus (15%), è u 52% di e batteriemi sò di origine nosocomiale (enterobacteria, Staphylococcus aureus).

Chì sò e cause di a bacteriemia?

A batteriemia pò esse pruvucata da qualcosa innocue cum'è lavare i denti vigorosamente o da una infizzione seria.

Batteriemia non patologica

Correspondenu à brevi scarichi di battìri in u sangue osservatu com'è u risultatu di l'attività ordinale in i persone sani:

  • durante a digestioni, i batteri ponu entra in u sangue da l'intestinu;
  • dopu à un vigoroso spazzola di denti, durante u quali i batteri chì vivenu in i gengivali sò "imbuttati" in u sangue;
  • dopu à certi trattamenti, cum'è l'estrazione di denti o scaling, durante u quali i battìri prisenti in i gengivali ponu esse dislodged è entra in u sangue;
  • dopu à l'endoscopia digestiva;
  • dopu avè postu un cateteru genitourinariu o un cateteru intravenoso. Ancu s'ellu si usanu tecniche asettiche, sti prucedure ponu migrà bacteria in u sangue;
  • dopu à injecting droghe recreative, perchè l 'agulla usatu sò di solitu cuntaminata da battìri, è utilizatori spessu ùn pulisce a so peddi bè.

Batteriemia patologica

Correspondenu à una infizzione generalizata chì hè carattarizata da una scarica massiva di bacteria in u sangue da un primu focu infettivu, dopu à una pulmonite, una ferita o ancu una infezzione urinaria. Per esempiu, u trattamentu kirurggicu di ferite infettate, abscesses, vale à dì una accumulazione di pus, è bedsores, ponu dislodge bacteria prisenti nantu à a zona infettata è pruvucà a bacteriemia. 

Sicondu i miccanismi fisiopatologichi, a bacteriemia pò esse:

  • intermittenti per a bacteriemia tromboembolica è endocarditica: i scarichi sò tandu irregulari è ripetuti;
  • cuntinuu per a batteriemia di origine linfatica cum'è brucellosi o febre tifoidea.

Avè una protesi articulare o una protesi, o avè un prublema cù i valvuli di u cori, aumenta u risicu di bacteriemia persistente o u risicu chì hè a causa di prublemi. .

Chì sò i sintomi di a bacteriemia?

Di solitu, a bacteriemia causata da l'avvenimenti ordinali, cum'è u trattamentu dentale, sò raramenti rispunsevuli di l'infezzione, postu chì solu un picculu numeru di bacteria sò prisenti è questi sò rapidamente eliminati da u corpu stessu. , grazia à u sistema fagociti-mononucleari (fegato, spleen, medula ossea), o in altri palori, grazia à u nostru sistema immune.

Queste bacteriemia sò allora generalmente tempuranee è ùn sò micca accumpagnate da alcun sintomu. Queste batteriemie, senza cunsequenze per a maiò parte di l'individui, ponu in ogni casu un risicu in casu di malatie valvulari o immunosuppressione severa. Sì i battìri sò prisenti abbastanza longu è in quantità abbastanza, soprattuttu in i malati cù un sistema immune debilitatu, a bacteriemia pò causà altre infizzioni è à volte innescà una risposta generalizata severa o sepsis.

A bacteriemia causata da altre cundizione pò causà frebba. Se una persona cù bacteriemia hà i seguenti sintomi, probabilmente soffrenu di sepsis o scossa settica:

  • frebba persistente;
  • crescita di a frequenza cardiaca;
  • brividi;
  • pressione sanguigna bassa o ipotensione;
  • sintomi gastrointestinali, cum'è dolore abdominal, nausea, vomitu è ​​diarrea;
  • respirazione rapida o tachypnée ;
  • a cuscenza deteriorata, probabilmente soffre di sepsis o scossa settica.

U scossa settica si sviluppa in u 25 à u 40% di i pazienti cun bacteriemia significativa. I batteri chì ùn sò micca eliminati da u sistema immune ponu accumulà in diversi siti di u corpu, causendu infizzioni in:

  • tissutu chì copre u core (meningitis);
  • l'envelope esterno di u core (pericarditis);
  • e cellule che rivestono le valvole cardiache (endocardite);
  • desos (osteomielite);
  • articuli (artrite infizziosa).

Cumu prevene è trattà a bacteriemia?

Sani

Alcune persone, cum'è i seguenti, sò in altu risicu di cumplicazioni da a bacteriemia:

  • persone cù valvuli di cori artificiali;
  • persone cù protesi articular;
  • e persone cù valvuli cardiaci anormali.

Questi sò generalmente trattati cù antibiotici prima di ogni prucedura chì pò esse rispunsevuli di bacteriemia cume certi cure dentali, prucessi medichi, trattamentu chirurgicu di ferite infettate, etc. L'antibiotici ponu cusì prevene a bacteriemia è, in cunseguenza, u sviluppu di infizzioni è sepsis.

Stu travagliu

In casu di suspettu di bacteriemia, hè cunsigliatu di amministrari l'antibiotici empirically, vale à dì senza aspittà per l'identificazione di u microorganismu in quistione, dopu avè pigliatu campioni per a cultura di i siti d'origine. putenziale. U restu di u trattamentu hè custituitu da:

  • aghjustà l'antibiotici basati nantu à i risultati di i culturi è e teste di suscettibilità;
  • drenà l'abscessi chirurgicamente, se ci hè un abscessu;
  • sguassate tutti i dispusitivi internu chì ponu esse a fonte suspettata di bacteria.

Lascia un Audiolibro