PSICOLOGIA

Aghju cottu un pocu di col ripieni quì. U mo figliolu è i dui l'amemu cù crema agria. Siccomu hè u mo adulescente in crescita è pò manghjà tuttu ciò chì entra in u so campu di visione, l'aghju avvistatu di lascià un paru di rotuli di col per a sera, è aspittava di manghjà dopu un ghjornu di travagliu - rotuli di col caldu cù friddu. crema agria fresca.

U figliolu ùn hà micca disappuntu, m'hà lasciatu una parte - ma dopu aghju scupertu chì hà manghjatu solu a crema agria senza cura. Aviu assai fami, a mo rabbia s'era alzata à livelli critichi - è ùn aghju micca avutu u tempu di nutà cumu aghju digià diventatu una furia arrabbiata, accusendu u zitellu aggrottatu d'egoismu, gola è indiferenza à i bisogni di l'altri. È in quellu mumentu, mi sentu terribilmente divertente.

A cosa hè, a mo idea preferita di frustrazione, Spiega a rabbia è a culpabilità à i mo clienti cù a crema agria per esempiu. Una volta una tale metafora hè venuta in mente - è in qualchì manera era inconveniente per vene cun un'altra. È ùn aghju micca nutatu cumu a vita m'hà attiratu in a listessa trappula.

A frustrazione hè un cumplessu di sperienze, chì succede quandu ùn avemu micca ciò chì vulemu. Influenzati da mudelli di cumunicazione prevalenti suciali, purtemu in e nostre rilazioni un forte sensu di culpabilità chì vene da nulla. Questu hè perchè ùn avemu micca amparatu à sperienze frustrazione è esce da ellu in un statu di equilibriu.

A rabbia è u risentimentu, quandu qualcosa ùn và micca cum'è vulemu, automaticamente ci dirige à circà l'offensive.

Nimu ùn ci hà insignatu chì a frustrazione è a rabbia (è a vergogna) resultanti sò parti di u prucessu naturali di a vita, micca a culpa o l'errore di qualcunu. Imagine chì una persona stancu dopu u travagliu vene cun un sognu di manghjà una insalata di tomate cù crema agria. È in a buttrega vicinu à a so casa, cum'è a furtuna, ùn hè micca. U cumpratore frustratu hè vexed. Ùn aghju micca a forza di andà luntanu in un altru magazinu. Ùn li piace micca a mayonnaise. A vita hà fiascatu.

Cullà i scalini è à ogni passu s’arricava. Dopu tuttu, s'ellu hè arrabbiatu, deve esse a culpa di qualcunu ! Da u limitu, cumencia à gridà à a casa - chì nimu in questa casa ùn pò piglià cura di cumprà a crema agria, chì travaglia cum'è un schiavu in e galere è ùn pò mancu manghjà in pace. A moglia hè offesa, abbaia à u so figliolu chì hè vultatu, hè spavintatu da u scandalu. U ballò di a culpabilità inesistente hè stata sbattuta parechje volte è andò à i più disenfranchised - di solitu un zitellu. À questu mumentu, pò sognu di cumu si cresce è serà u più forte è u più forte, è allora sarà arrabbiatu, è u restu ubbidirà.

In questa furia cremosaAghju scivolatu cusì facilmente perchè ùn m'aghju micca lasciatu trattà a frustrazione in una manera più adulta. A rabbia è u risentimentu, quandu qualcosa ùn và micca cum'è vulemu, automaticamente ci dirige à circà l'offensive. Ùn avemu micca ciò chì vulemu, ma esse soddisfatti di almenu esse ghjustu. Sè aghju ghjustu, hè più faciule per mè - perchè s'ellu ùn ci hè nimu à culpisce intornu, allora di colpu hè a mo culpa? A rabbia in questa situazione hè una manera di svià a culpa da sè stessu. Ma ùn ci era micca culpabilità da u principiu. Hè solu chì a crema agria ùn hè micca stata consegnata o venduta ... È se imparemu à affruntà u fastidiu in un modu diversu: truvamu a forza per andà in un altru magazinu, per piacè dumandà à qualchissia di a nostra famiglia, o, à a fine, rinunzià, videremu chì per a rabbia, a vergogna è a culpabilità in questa storia ùn ci hè nisuna ragione.

Lascia un Audiolibro