Una vita piena di Paella (prima parte)

Se dumandate à un furasteru un piattu tipicu spagnolu, a probabilità ch'elli rispondinu à "paella" hè assai alta.

A paella hè unu di i nostri piatti i più internaziunali. Hè vera chì hà qualcosa di a so origine spagnola, è dunque deve esse curatu, ma ùn ci hè un standard di qualità definitu o u so certificatu currispundente, nè una denominazione d'origine o copyright chì a pruteghji.

Ma dinò ... Ùn ci hè micca Ricetta!. O ciò chì hè listessu, ci ne hè quant'è vulete, fintantu chì fate a paella è micca u risu cù ...

Per questa ragione, cum'è cù assai altri piatti di a nostra amata gastrunumia regiunale, a cunniscenza è a saviezza sò trasmesse da generazione in generazione, da cucina in cucina, ma cun cuntattu fisicu, affinchì ci sia cuntagiu.

Allora fate cura di u piattu per ch'ellu sia ellu stessu, è micca un pruduttu di rivendicazione per u turistu, induve l'unicu gustu di paella hè u nome. Sta cunservazione gratuita dipenderà solu è esclusivamente di l'onestà è di e cunniscenze gastronomiche di u pruduttore.

Ùn fate micca sbagliu, hè un piattu raru, frittu-stufatu cottu à l'unisonu in u quale, quantunque sia fattu, u risu deve avè un gustu cum'è a salsa prima chì u risu sia aghjuntu. Da quì u so forza calorica è a so grande palatabilità in casu chì a sustanza penetra in ogni granu di risu cù una cucina successiva. I ingredienti; Ebbè, cum'è aghju dettu prima, ùn ci hè micca standard, ma duvemu tutti esse d'accordu chì a paella ùn hà micca carotte.

A storia di un populu

A sussistenza è a paella di Levante sò basicamente listesse, cum'è u stufatu hè in l'altupiani castigliani. L'urigine hè in a so cultura è in l'umidità necessaria. I campi di risu anu fattu nasce a presenza di vettori chì trasmettenu a malaria, fattu chì hà fattu chì Jaime I u Cunquistadore promulgessi norme chì regulavanu a produzzione agricula.

A laguna ("picculu mare" in arabu), abbundante in anguille, è chì à quellu tempu ùn avia micca cuntaminazione, era unu di i più boni dispensa per a preparazione culinaria di ciò chì pò esse cunsideratu cum'è l'antecedente di a paella. Cusì in a zona, tutta l'annata era nurmale di racoglie una cosa è l'altra, u risu cù l'anguille.

È ciò chì circa u cuntainer. Apparentemente, i Rumani anu rigalatu i so dii cù "patelle", articuli solidi tondi, di grande diametru, basa bassa è piatta.

Più tardi hè stata chjamata "padella" in talianu è dopu "paella" in valencianu. Tuttavia, hè statu solu finu à u XNUMXth seculu quandu hà cuminciatu à esse adupratu in cucina nantu à una basa regulare.

È in tuttu questu passaghju storicu, a pignatta s'era sviluppata grazia à u giardinu fertile, a caccia è a cria di ghjaddini, chì passavanu per a paella. Ma in più, u mare era à fiancu, dunque quelli chì avianu più raportu cun ellu, ùn esiterianu micca à dà a so versione aghjunghjendu bívalos è crustacei prima per intruduce ancu u langosta dopu.

Diversità è Ingredienti multipli per a ricetta attuale di paella

Ancu cusì, tutti insistenu, in questu sforzu scientificu per definisce tuttu, per truvà l'ingredienti esatti di a paella. Immaginate l'opinioni disparate generate in tutta a storia di a paella, se Azorín avia l'idea chì a paella per quintessenza avia anguilla, muggiu rossu, prisuttu è salsiccia.

Ebbè, in una, u risu, simu d'accordu, è hè bè chì abbonda, chì ùn sia micca sovraccaricatu d'elementi chì u travolgenu, ancu se troppu strati di questu ùn devenu micca esse sovrapposti.

  • U risu deve esse di quelli tondi, chì assorbiscenu bè l'umidità, ancu se quelli semi-longi sò aduprati assai.
  • A pumata, schiacciata è mischjata cù a salsa.
  • Un pocu di pepe verde.
  • I fasgioli da aduprà nurmalmente sò u garrofò classicu, a tabella è u verde (tippu largu).
  • Ùn pudemu micca scurdà a carciofa, dendu un toccu suttu cù u so sapore delicatu.
  • Pollu, cunigliulu, o u so mischju, à scelta di u fabricatore, ammettendu ancu una piccula costella di porcu.

Alcune persone aghjunghjenu qualchi piselli. Ebbè ... Ma a paella, più di i so ingredienti, hè a so preparazione, chì ghjunghje à u so massimu splendore se a pudemu fà cù legna da ardere o germogli di vite.

Un toccu finale di rosumarinu forse, cù "cura" se ùn a vulemu micca arrubà. È u limone, agrumi di l'ambiente chì lasciaremu in uni pochi di taglii adiacenti à a preparazione se à qualcunu li piace à spruzzulà u pruduttu finale per dalli un cuntrastu di sapore è d'acidità.

Questu hè unu di questi piatti per i quali ùn pudemu micca truvà una ricetta superiore in un ristorante, di u quale si dice chì voi o qualcunu chì cunniscite o parente a rendite megliu cà chiunque altru (sicuramente micca), è di i quali ùn sò sicuru chì nimu a migliurà o ancu a decustruisce. .

Dedicu dunque u primu postu nantu à l'alimentu è a nutrizione è e ricette dietetiche à a nostra amata paella, cum'è valencianu, ancu se l'ortodossia classica deve esse purtata cun curagiu, è avè sempre una mente aperta, scusa, palatale.

In u 2016 ùn pò esse altrimente, l'interculturalità, a fusione, cum'è si dice in cucina, hè un strumentu chì ci porta più vicinu à l'altri sapori, à l'altre culture, ma chì deve esse realizatu ancu cù cura è cura à quellu chì importa quant'è mudernu u fattu pò sembrà, l'origine è l'evoluzione di ogni cosa sò presenti, perchè senza tramindui u futuru ùn si capisce.

A propositu, Evviva Paella!

Per esse cuntinuatu ...

Lascia un Audiolibro