cuntenutu
- Chì musculi si stanu travagliendu mentre u pattinaggio à rulli?
- Cumu sò caricati i musculi di a gamba?
- I musculi core sò tesi tuttu u tempu.
- Cumu travaglianu i musculi deltoidi?
- I musculi superficiali di u spinu ricevenu micca menu stress
- Cumu pattinà à rulli per ùn esse feriti?
- L'equipaggiu pò salvà vite
- Bisogna à pudè cascà
- Regule di basa di u patinaghju
Oghje u roller-sport hè dispunibule per tutti. In parechji parchi, pudete affittà attrezzature è ammaestrà sta attività eccitante. È pudete cumprà boni video relativamente à pocu costu. Ci sò ancu campi speciali di pattinaggio à rulli induve IISA - Associazione Internaziunale di Pattinaggio In Linea specialisti certificati insegnanu i basi è i trucchi.
ZEPHYR INLINE SKATE TOURS hè l'agenzia di viaghji più famosa in u mondu chì urganizeghja giri di pattinaggio à rulli. Inizialmente, era basatu solu in i Stati Uniti, ma cù u tempu, hà sviluppatu e so attività in parechji paesi europei. Avà i fan di i pattini à rulli ponu cumprà un "tour in roti" cù una visita in Amsterdam, Berlinu è Parigi.
Chì musculi si stanu travagliendu mentre u pattinaggio à rulli?
Prima di tuttu, deve esse nutatu chì durante questu eserciziu u musculu di u core travaglia attivamente, aumentendu a resistenza di tuttu u corpu è a resistenza cardio. 1 ora di pattinaggio à rulli vi permette di aduprà da 300 à 400 kcal, chì hè un allenamentu eccellente per a combustione di grassu. I musculi di e gambe (vitelli, quadriceps, parte posteriore di a coscia, musculi gluteali), musculi addominali (diritti, obliqui), musculi di u bracciu (deltoide), musculi di a schiena (superficiali) sò perfettamente risolti.
Cumu sò caricati i musculi di a gamba?
I quad funzionanu assai bè durante u pattinaggio à rulli. Questu hè specialmente notu quandu si piega in avanti, a sensazione di brucia in a zona di stu musculu hè ben sentuta. Ma altri musculi sò sempre in un statu di tensione. Esse in una pusizione verticale, l'effettu nantu à i musculi di a gamba serà più grande, ma ùn funzionerà micca sempre. Cambendu l'inclinazione di u corpu, calendu è livellendu in una pusizione verticale, a carica hè cuncentrata nantu à i musculi gluteali.
I musculi core sò tesi tuttu u tempu.
I musculi core sò un cumplessu di musculi chì sò incaricati di stabilizà a pelvis, i fianchi è a spina. Ùn si pò imaginà una furmazione più divertente è più attiva per i musculi di a stampa. U pattinaggio à rulli implica a necessità di cuntrullà l'equilibriu. Grazie à questu, i musculi retti è oblicu di a stampa sò sempre tesi. I musculi obliqui sò aduprati durante u muvimentu oscillante.
Cumu travaglianu i musculi deltoidi?
Cum'è l'accennatu sopra, u pattinaggio à rulli implica un monitoru continuu di l'equilibriu, cusì e mani sò primuramente impegnate in stu prucessu. In più di u bilanciu, e mani sò aduprate durante a caduta. Cù u so aiutu, u ritimu hè impostu. Benintesa, ùn funzionerà micca per aumentà u voluminu musculare durante u roller, ma un bon tonu musculu hè assicuratu.
I musculi superficiali di u spinu ricevenu micca menu stress
Pudete travaglià bè i musculi di u spinu prufondu in a palestra, è mentre u patinaghju, i musculi superficiali funzionanu bè. E mani stabiliscenu u ritmu, cumprendu tuttu u corpu è torna in u travagliu.
Cumu pattinà à rulli per ùn esse feriti?
U patinaghju hè un sport traumaticu, dunque hè impurtante di piglià cura di l'attrezzatura curretta.
L'equipaggiu pò salvà vite
L'attrezzatura adatta vi pruteggerà da ferite gravi è pò certe volte salvà a vita. A presenza di elementi protettivi permette di amparà novi trucchi cun risicu minimu. L'insieme di basa di attrezzature protettive per u pattinaggio à rulli si compone di i cumpunenti seguenti:
- ghjinochje;
- gomiti;
- prutezzione di u polzu;
- cascu.
Bisogna à pudè cascà
Per i principianti à ammaestrà i rulli, hè cunsigliatu prima di tuttu amparà à falà. Ùn sapendu cumu sbarcà currettamente pò aumentà u risicu di ferite. Duvete sempre cascà solu in avanti, aduprendu elementi protettivi: ghjinochje è gomiti, avete bisognu di aduprà a prutezzione di u polzu per frenà l'ultimu. U prucessu di caduta duveria esse u più culisante pussibule. In i casi estremi, pudete falà da u vostru latu.
Regule di basa di u patinaghju
Dopu avè amparatu à falà currettamente, pudete ammaestrà u prucessu stessu di cavallu. Per fà questu, avete bisognu di familiarizà cun alcune di e regule:
- I casters devenu esse sicuramente lacati.
- Durante u muvimentu, i gomiti è i ghjinochji devenu esse ligeramente piegati, u corpu inclinatu in avanti.
- Se ùn site ancu un skater sperimentatu, ùn cavalcate micca nantu à a strada, nantu à e sezzioni di asfaltu bagnatu.
- Fighjate a vostra velocità in ogni momentu.
- Evite e zone cù sabbia è terra.
- Principià à ammaistrà distanze corte (2-4 metri).
- Fighjate a strada, attenti à i zitelli chjuchi.