Chì hè l'angina pectoris?

Chì hè l'angina pectoris?

Angina pectoris, chjamatu ancu furnace hè una malatia di u cori chì causa u dolore di pettu. Sti dulori appariscenu quandu u core hè pocu ossigenatu per via di u restringimentu di una arteria coronaria (chì porta u sangue ossigenatu à u core).

L'iniziu di l'angina pò esse ligata à ddoi o un sforzu fisicu. Ma pò ancu, più raramente, accade à u riposu.

U dulore causatu da l'angina pectoris hè una stretta (una sensazione chì u pettu hè pigliatu in a morsa, si parla tandu di dulore constrictive), suffocation o brusing. Stu dulore, chì pò esse accumpagnatu da palpitazioni o diffiultà di respirazione, di solitu diminuisce in pochi minuti, quandu i malati si stendenu o riposu. Certi medicini (trinitrin) ponu aiutà à riduce.

U dolore hè soprattuttu a cunsigliu : u cori signala ch'ellu hè pocu ossigenatu è ch'ellu hè in pena. L'angina hè ultimamente un presagio di un prublema di cori più seriu à vene, in particulare un attaccu di cori (MI o infartu miocardicu).

In presenza di angina pectoris, risichi attacchi di cori, per esempiu, sò più altu. L'angina pectoris pò esse u primu stadiu di a malatia di l'arteria coronaria.

Hè dunque necessariu, appena apparsu i primi sintomi, per inizià immediatamente sicretu è di cunsultà rapidamente un duttore generale, dopu un cardiologu per una verificazione medica cumpleta. L'ultime cunfirmà u diagnosticu di l'angina à traversu diversi esami medichi, truvà e so cause è offre trattamentu se ne necessariu.

L'angina pectoris ùn deve esse ignorata. L'iniziu di u dulore deve esse spiegatu, i signali d'alerta cunnisciuti. A gestione, u monitoraghju è u trattamentu di l'angina pectoris aiuta à prevene altre cundizione cardiaca più seria. Inoltre, se u dulore dura o hè di intensità significativa, hè imperativu di cuntattà u SAMU (15 o 112). A persona pò veramente soffre micca di angina, ma di infartu miocardiu.

Prevalenza

Angina pectoris hè assai cumuni. Si tratta di più di 10% di i più di 65 anni in Francia.

Diversi tipi di angina pectoris

Ci sò parechji tipi d'angina, alcuni cù u dulore chì passa rapidamente, altri chì si trovanu di colpu, senza relazione cù u stress o l'attività fisica. Cusì, in u chjamatu angina pectoris stabile,i dulori fermanu i stessi cù u tempu. A so intensità hè à pocu pressu a listessa è i fattori scatenanti sò cunnisciuti (scalendu una scala per esempiu). Stu tipu d'angina, chì pò esse attivata da u stress o di a temperatura fridda, hè generalmente causata da a malatia coronaria cronica.

À u cuntrariu, in casu di angina pectoris inestabile, i dulori appariscenu di colpu, senza segnu d'avvertimentu. I dulori chì si prisentanu sò di intensità variata. Stu tipu d'angina hè causata da a malatia di l'arteria coronaria aguda è ùn hè micca allevata da u restu o da i medicazione generalmente pigliati (quandu u trattamentu hè digià principiatu).

In certi casi, l'angina stabile pò esse peghju è diventenu inestabile. I dulori diventanu più frequenti, forti è appariscenu durante menu sforzu fisicu, per esempiu. O u dulore risponde menu bè à u trattamentu di droga. Quelli affettati da questu lu prucessu di evoluzionivai da l'angina di sforzu, à l'angina à riposu, è dopu, à volte, à l'infartu di u miocardi.

Estudiantina

Per cunfirmà l'angina, u duttore, dopu avè listatu i fatturi di risichi di a persona seguita, pò prescrive a electrocardiogramu è testi di sangue. Cercherà di spiegà l'origine di u dulore. Per questu, una ecocardiografia è una prova di stress pò esse necessariu, prima di pudè esse realizatu una radiografia di l'arterie di u core (angiografia coronaria).

Cumplicazioni

U dulore causatu da l'angina pectoris pò interferiscenu cù certe attività di ogni ghjornu è necessitanu riposu. Ma a cumplicazione più seriu hè di sicuru un infartu di cori o infartu miocardicu, cù risicu di morte súbita. In questu casu, l'arteria di u core, l'arteria coronaria, ùn hè più solu ristretta cum'è in l'angina pectoris, diventa completamente bluccata. È stu risicu deve esse cunsideratu. Da quì a necessità di monitoraghju medica da l'iniziu di u primu dolore.

Cause

L'angina pectoris hè causata da una scarsa ossigenazione di u musculu di u cori, chì ellu stessu hè più spessu causatu da u ristrettu di i vini sanguini. Stu narrowing in l'arterie coronary hè causatu daatherosclerosis. I plaques d'ateroma (custituitu principarmenti di grassu) si formanu gradualmente nantu à u muru di i vasi è pocu à pocu impediscenu chì u sangue circule bè.

Altre malatie di u cori cum'è una ferita di a valvula di cori o a miocardiopatia pò ancu causà angina.

L'angina di Prinzmetal.

Questa hè una angina peculiar chì hè assai rara. In verità, L'attacchi d'angina si verificanu quì senza sforzu. Ùn sò micca ligati à una placca d'ateroma ristrettu u calibre di una di l'arterie di u core, ma à un spasme di una di queste arterie. Stu spasmu rallenta l'arrivu di sangue in u musculu di u cori chì, soffrendu di sta mancanza d'ossigenu, pruduce sintomi identichi à l'angina classica (dolore di u listessu tipu). U dulore si trova in generale à i tempi regularmente è ricorre ciclicamente. . Dui tempi sò tipici: a seconda parte di a notte o u periodu dopu à un manghjà. U dulore pò purtà à sincope.

Questi signali sò generalmente in l'arteria coronaria chì anu ancu ateroma. L'angina di Prinzmetaldo pò esse trattata rapidamente perchè vi espone à un altu risicu di attaccu di cori.

Lascia un Audiolibro