Volvariella mucohead (Volvariella gloiocephala)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
- Genre : Volvariella (Volvariella)
- Type: Volvariella gloiocephala (Volvariella mucohead)
- Volvariella mucosa
- Volvariella bella
- Volvariella viscocapella
Stu fungus appartene à u genus Volvariella, a famiglia Pluteaceae.
Spessu hè ancu chjamatu volvariella mucosa, volvariella bella o volvariella viscous cap.
Certi fonti distingue dui tipi di forme di stu fungus: forme di culore chjaru - Volvariella speciosa è più scure - Volvariella gloiocephala.
La Volvariella mucohead est un champignon comestible à faible valeur ou conditionnellement comestible de qualité moyenne. Hè utilizatu per l'alimentariu quasi frescu, dopu solu 15 minuti di ebollizione.
Stu fungus hè u più grande fungus di tutte e spezie di a terra di u genus di funghi Volvariella.
U capu di stu fungo hà un diametru di 5 à 15 cm. Hè liscia, biancu, menu spessu grisgiu-biancu o grisgiu-marrone. In u mità di u caprettu hè più scuru chì à i bordi, grisgiu-marrone.
In i funghi più ghjovani, u caprettu hà una forma ovoide, chjusa in una cunchiglia cumuni chjamata volva. In seguitu, quandu u fungu cresce, u caprettu diventa campanile, cù un bordu calatu. Allora u cappucciu si gira in tuttu, diventa cunvexly prostrate, avè un largu tuberculu blunt in u centru.
In u tempu umitu o chiuvutu, u capu di u fungo hè slimy, sticky, è in tempu seccu, à u cuntrariu, hè sedoso è brillanti.
A carne di a volvariella hè bianca, fina è solta, è se cut off, ùn cambia micca u so culore.
U gustu è l'odore di u funghi sò inespressivi.
I platti anu una larghezza di 8 à 12 mm, piuttostu largu è frequente, è sò liberi à u troncu, arrotondatu à u bordu. U culore di i platti hè biancu, cum'è a spore matura, acquista un tinte rosatu, è più tardi diventanu completamente marroni-rosa.
U troncu di u fungus hè magre è longu, a so durata varieghja da 5 à 20 cm, è u gruixu pò esse da 1 à 2,5 cm. A forma di u troncu hè cilindrica, solida, è un pocu tuberosa addensata à a basa. Si trova in culore da biancu à grisgiu-giallu.
In i funghi più ghjovani, a gamba si senti, più tardi diventa liscia.
U fungus ùn hà micca un anellu, ma u Volvo hè liberu, in forma di saccu è spessu pressatu contr'à u troncu. Hè magre, hà un tintu biancu o grisgiu.
Polvere di spore rosa, forma di spore ellissoide corta. I spori sò lisci è di culore rosa chjaru.
Si trova da u principiu di lugliu à a fini di sittembri, principarmenti nantu à i terreni di l'humus disturbati, per esempiu, nantu à stubble, basura, manure è compost, è ancu nantu à i letti di giardinu, discaricamenti, à a basa di pani.
Raramenti stu fungo si trova in a furesta. I funghi stessi appariscenu solu o si trovanu in picculi gruppi.
Stu fungo hè simile à un fungu cum'è un fungu cum'è un float grisgiu, cum'è l'agaric di mosca bianca velenosa. Volvariella difiere da u float in a prisenza di una gamba liscia è sedosa, è hà ancu un cappellu grisgiu sticky with plates pinkish. Pò esse distintu da l'agarici di mosca velenosa da l'hymenophore rosatu è l'absenza di un anellu nantu à u troncu.