Arteria vertebrale

Arteria vertebrale

L'arteria vertebrale (arteria, da l'arteria latina, da u grecu artêria, vertebra, da a vertebra latina, da vertere) assicura l'alimentazione di sangue ossigenatu à u cervellu.

Arteria vertebrale: anatomia

Position. Dui in numeru, l'arterie vertebrali sinistra è destra si trovanu in u collu è in a testa.

Size. L'arterie vertebrali anu un calibru mediu di 3 à 4 mm. Spessu presentanu una asimmetria: l'arteria vertebrale sinistra hà generalmente un calibru più grande di l'arteria vertebrale destra. (1)

Origini. L'arteria vertebrale nasce nantu à a faccia superiore di u troncu di l'arteria subclavia, è custituisce u primu ramu collaterale di quest'ultima. (1)

Caminu. L'arteria vertebrale viaghja finu à u collu per unisce a testa. Impresta u canale trasversale, furmatu da l'accatastamentu di e vertebre cervicali. Arrivatu à u livellu di a prima vertebra cervicale, attraversa u foramen magnum, o foramen occipitale, per unisce a parte posteriore di u cervellu. (2)

Terminazione. E duie arterie vertebrali si trovanu à u livellu di u troncu cerebrale, è più particularmente à u livellu di u solcu trà u ponte è a medula oblongata. Si uniscenu per formà l'arteria basilare o u troncu. (2)

Rami di l'arteria vertebrale. Longu u so percorsu, l'arteria vertebrale dà nascita à assai rami più o menu impurtanti. Distinguimu in particulare (3):

  • I rami dorso-spinali, chì nascenu à u livellu di e vertebre cervicali;
  • L'arterie spinali anteriore è posteriore, chì sò originate in a parte intracraniale.

fisiologia

mètudi. L'arterie vertebrali allora u troncu basilaru ghjucanu un rolu essenziale in a vascularizazione di e varie strutture di u cervellu.

Dissezione di l'arteria vertebrale

A dissezione di l'arteria vertebrale hè una patologia chì currisponde à l'apparizione è u sviluppu di ematomi in l'arteria vertebrale. A seconda di a pusizione di sti ematomi, u calibru di l'arteria pò esse ristrettu o distendu.

  • Se u calibru di l'arteria vertebrale hè strettu, pò esse bluccatu. Questa causa una diminuzione o ancu una fermata di a vascularizazione, è pò purtà à un attaccu ischemicu.
  • Se u calibru di l'arteria vertebrale hè distesu, pò cumpressà e strutture vicine. In certi casi, u muru di l'arteria pò rompe è causà un accidente emorragicu. Questi attacchi ischemichi è emorragichi custituiscenu accidenti cerebrovascolari. (4) (5)
  • Trombosi. Sta patologia currisponde à a furmazione di un coagulu di sangue in un vaso sanguinu. Quandu sta patologia affetta una arteria, hè chjamata trombosi arteriale. (5)

Ipertensione arteriale. Sta patulugia currisponde à una pressione eccessiva di u sangue contr'à i muri di l'arterie, accadendu in particulare à u livellu di l'arteria femorale. Pò aumentà u risicu di malatie vascolari. (6)

Trattamentu

Trattamenti di droga. Sicondu a cundizione diagnosticata, certe droghe ponu esse prescritte per calà a pressione sanguigna.

Trombolisi. Adupratu durante i colpi, stu trattamentu cunsiste à rompe i trombi, o coaguli di sangue, cù l'aiutu di droghe. (5)

A curazione chirurgica. Sicondu a patologia diagnosticata è a so evoluzione, a cirurgia pò esse necessariu.

Esaminazione di l'arteria vertebrale

Prufissura fisica. Prima, un esame clinicu hè fattu per identificà è valutà u dolore percepitu da u paziente.

Esami di imaging medicu. Per cunfirmà o approfondisce un diagnosticu, ponu esse effettuati esami di raggi X, CT, angiografia CT è arteriografia.

  • Ultrasu Doppler. Questa ecografia specifica permette di osservà u flussu di sangue.

Anecdotu

L'arteria vertebrale hè sottumessa à diverse variazioni anatomiche, in particulare in u so puntu d'origine. Urigineghja in generale nantu à a superficia superiore di u troncu di l'arteria subclaviana ma accade chì s'origini in valle per diventà a seconda branca collaterale di l'arteria subclavia, dopu à u troncu tirocervicale. Pò dinò nasce à monte. Per esempiu, l'arteria vertebrale sinistra emerge da l'arcu aorticu in 5% di l'individui. (1) (2)

Lascia un Audiolibro