Incontinenza urinaria in numeru

Incontinenza urinaria in numeru

Incontinenza urinaria in numeru
Sicondu a Società Internaziunale di a Continenza, l'incontinenza urinaria (spessu abbreviata cum'è UI) hè definita assai largamente cum'è qualsiasi lagnanza di perdita involuntaria di urina. Torna in figuri nantu à un sintumu chì hè difficiule di sopportà.

Prevalenza di incontinenza urinaria

A prevalenza di incontinenza urinaria hè stimata à circa 5% in a pupulazione generale1. Sta prevalenza hè assai più altu in e persone di più di 65 anni: da u 49 à u 77% di e persone hospitalizzate o chì vivenu in un stabilimentu medico-sociale seranu affettati da a malatia.2.

A prevalenza hè logica per aumentà, postu chì a proporzione di persone di più di 65 anni aumenterà notevolmente in i decennii à vene. Hè dunque impurtante di fà tuttu ciò chì hè pussibule per prevene, ricunnosce è trattà.

Costu di incontinenza urinaria

In Francia, u costu generale di l'incontinenza urinaria hè stimatu à 4,5 miliardi d'euros. Stu costu seria paragunabili à quelli di cundizioni cum'è l'artrosi o a pneumonia3.

Stress incontinenza urinaria

In Francia, quasi 3 milioni di donne di tutte l'età sò affettati da prublemi di incontinenza urinaria.

1 in 5 donne soffre distress incontinenza urinaria, cù un piccu massimu trà 55 è 60 anni.

Quasi u 10% di i ghjovani donne nullipare (vale à dì chì ùn anu mai datu nascita) sò affettati, ma sta figura pò risaltà à 30% quandu sò assai atleti.4. Sti figuri sò prubabilmente sottovalutati perchè hè un sughjettu abbastanza tabù : e donne sò spessu riluttanti di parlà cù u so terapeuta, soprattuttu da quandu sò ghjovani.5.

A prevalenza di fughe durante l'esercitu in e donne atletiche varieghja trà 0% per u golf è 80% per u trampolinu. Hè dunque assai dipendente Tipu di attività : esercizii fisichi chì causanu salti ripetuti (trampoline, ginnastica, ballu, atletica) aghjunghjenu pressione supplementu nantu à u perineu chì pò esse multiplicatu da 10.

Vezica iperattiva

A vejiga iperattiva hè manifestata da urinazioni frequenti (trà 7 è 20 volte à ghjornu è a notte), chì pò esse accumpagnatu da perdite d'urina per via di u desideriu di urinate.

 

A prevalenza di sta cundizione hè stimata à circa 17% di a pupulazione ma seria più marcatu dopu à l'età di 65. Attenzione: circa 67% di e persone cù a vejiga iperattiva ùn anu micca incontinenza urinaria (questu hè chjamatu vejiga secca iperattiva)6.

Gravidanza è incontinenza urinaria

Circa 6 in 10 donne incinte sperimentà "impulsi pressanti" chì sò difficiuli di ritardà. In 1 à 2 in 10 casi, sti "urgenza" anu ancu risultatu in una fuga urinaria7. da u 2st trimestre, 3 à 4 in 10 donne incinte avè incontinenza urinaria "da stress" (vale à dì, ghjucà sport, alzà una carica pesante, o solu ridere)8...

Per rimedià questu, sia cuscenti chì 7 sessioni prenatali di 45 minuti, individui o gruppi, sò cuparti da l'Assicuranza Sanitaria.

È dopu a nascita? In i ghjorni dopu à u parto, 12% di e donne avè datu nascita per a prima volta si lamenta di perdite di urina9.

Pruduzzione di urina è urination

A diuresi nurmale, vale à dì u voluminu di urina prodotta da i rini, hè cunsideratu cum'è inclusu trà 0,8 è 1,5 L per 24 ore. Grazie à u so putere elasticu, a vejiga pò cuntene finu à 0,6 L in media.

A partire da 0,3 L, invece, l'urgenza d'urinà si sente. A vejiga pò cuntinuà à riempie cum'è u bisognu di urinare hè fattu di più in più appughjà, ma a continenza hè sempre assicurata da l'ingaghjamentu vuluntariu. U bisognu pò diventà urgente (circa 400 ml). dulurusi (circa 600 ml). A frequenza normale di urination hè circa 4 à 6 volte à ghjornu.

Kegel Exercises

lu Francese drill da Kegel sò destinati à rinfurzà u perineu è sò indicati in casi di incontinenza urinaria di stress. Anu deve esse fattu regularmente per parechje settimane per dà un risultatu benefica. 40% à 75% di e donne chì l'utilizanu notanu una migliione in u so cuntrollu urinariu in e settimane dopu.

Incontinenza urinaria, isolamentu è depressione

Un studiu hà dimustratu chì trà 3 donne impiegate da 364 à 18 anni cù incontinenza urinaria severa, u 60% anu da cambià u tipu di travagliu1 per via di stu handicap.

A ghjente incontinente spessu sperienze ansietà, chì si traduce in un certu isolatu. Per paura di i cattivi odori, di esse publicamente imbarazzati in casu d'accidentu, e persone incontinenti tendenu à falà in daretu nantu à elli stessi. 

Sicondu un studiu realizatu in Canada, 15,5% di e donne incontinenti soffrenu troghju10. Stu tassu s'arrizza à 30% trà e donne trà l'età di 18 è 44 è cuntrasta cù a rata di depressione di 9,2% trà e donne cuntinenti. 

Incontinenza in i zitelli

I genitori pensanu spessu chì i zitelli devenu esse puliti prima di entre in scola, vale à dì circa 3 anni, ma a realità hè abbastanza diversa postu chì si sviluppa a stabilità di u cuntrollu di a vejiga. finu à l'età di 5.

Per quessa, ùn ci hè micca bisognu di preoccupassi se un zitellu ùn pò micca ritene prima di questa età: u so sistema urinariu pò ancu micca esse maturu. L'incontinenza urinaria ùn pò micca affettà i zitelli sottu 5 anni.

Cusì, à l'età di 3 anni, 84% di e donne è 53% di i picciotti anu acquistatu a pulizia di ghjornu. Un annu dopu, sti figuri righjunghjenu 98% è 88% rispettivamente11.

Per d 'altra banda, l'incontinenza urinale notturna preoccupa 10 à 20% di i zitelli di 5 anni. A prevalenza poi diminuisce gradualmente annantu à l'anni per ghjunghje à 1% di i zitelli di 15 anni. 

Vede ancu

1. LOH KY, SIVALINGAM N. Incontinenza urinaria in a populazione anziana. A rivista medica di Malasia. [Rivista]. 2006 ottobre ; 61 (4) : 506-10 ; quiz 11.

2. SAXER S, HALFENS, RJ, DE BIE, RA, DASSEN, T. A prevalenza è l'incidenza di l'incontinenza urinaria di i residenti di casa svizzera à l'admission è dopu à sei, 12 è 24 mesi. Journal of Clinical Nursing. 2008 settembre ; 17 (18) : 2490-6

3. DENIS P. Epidemiologia è cunsequenze medico-ecunomiche di incontinenza anale in adulti. e-memoria da l'Accademia Naziunale di Chirurgia [serial in Internet]. 2005; 4 : Dispunibile da : http://www.biusante.parisdescartes.fr/acad-chirurgie/ememoires/005_2005_4_2_15x20.pdf.

4. K. Eliasson, A. Edner, E. Mattsson, Incontinenza urinaria in donne assai ghjovani è soprattuttu nulliparous cù una storia di furmazione regularmente urganizata di trampoline d'altu impattu: accadenza è fattori di risicu, Int Urogynecol J Pelvic Floor Dysfunct, 19 (2008). ), pp. 687-696.

5. GW Lam, A. Foldspang, LB Elving, S. Mommsen, Cuntestu suciale, astensione suciale è ricunniscenza di u prublema correlati cù incontinenza urinaria femminile adulta, Dan Med Bull, 39 (1992), pp 565-570.

6. Tubaro A. Definizione di a vescica iperattiva: epidemiologia è carica di malattia. Urulugia. 2004; 64: 2.

7. Cutner A, Cardozo LD, Benness CJ. Evaluazione di i sintomi urinarii in u principiu di a gravidanza. Br J Obstet Gynaecol 1991; 98: 1283–6

8. C. Chaliha è SL Stanton "Problemi urologichi in gravidanza" BJU International. Articulu publicatu prima in linea: 3 APR 2002

9. Chaliha C, Kalia V, Stanton SL, Monga A, Sultan AH. Predizione prenatale di l'incontinenza urinaria è fecale postpartum. Obstet Gynecol 1999; 94: 689±94

10. Vigod SN, Stewart DE, Depressione maiò in incontinenza urinaria femminile, Psicosomatica, 2006

11. Largo RH, Molinari L, von Siebenthal K et al. Un cambiamentu prufondu in l'addestramentu di toilette affetta u sviluppu di u cuntrollu di l'intestione è di a vejiga? Dev Med Child Neurol. 1996 dicembre; 38 (12): 1106–16

 

Lascia un Audiolibro