cuntenutu
Uretere
L'ureteru (da u grecu urêtêr) hè un cunduttu in i tratti urinarii chì porta l'urina da i reni à a vejiga.
Anatomia di l'uretere
Position. Ci sò dui uretri. Ogni ureteru parte da u pelvis, parte di u rene chì accumula urina, discende longu a regione lombare prima di finisce u so viaghju inserendu per u muru di a superficia postero-inferiore di a vescica (1).
struttura. L'uretere hè un conduttu chì misura trà 25 è 30 cm di lunghezza, cun un diametru chì varieghja da 1 à 10 mm, è chì presenta trè zone di rigore (2). Musculare è elastica, u so muru hè fattu di trè strati (3):
- U detrusore chì hè u stratu esterno fattu di tessutu musculu lisciu
- A lamina propria chì hè u stratu intermediu di u tessutu connettivu cumpresu in particulare nervi è vasi sanguini.
- L'uruteliu chì hè u stratu internu di a membrana mucosa cumposta da cellule uroteliali.
Funzione di l'uretere
Escrezione di rifiuti metabolichi. A funzione di l'ureteri hè di excrete i prudutti di scarti cuncentrati in l'urina, traspurtendu da a pelvis di i rini à a vejiga prima di a so eliminazione (2).
Patologie è malatie di l'uretere
Litiasi urinaria. Sta patulugia currisponde à a furmazione di petre, cuncrezioni furmate di sali minerali, à u livellu di l'uretere. Questi calculi cunduceranu à una ostruzione di i canali. Sta patologia pò esse manifestata da un dolore severu chjamatu còlica renale. (4)
Malformazioni uretere. Ci sò parechje anomalie di u sviluppu chì ponu influenzà l'uretere. Per esempiu, u difettu in u reflux vesico-utericu hè causatu da un segmentu troppu cortu di l'uretere à u livellu di a vejiga, chì pò causà infezioni (5).
Cancer ureterale. E cellule di l'uretere ponu esse affette da tumori benigni (non cancerosi) o tumori maligni (cancerosi). Queste ultime sò principalmente ligate à u carcinoma uroteliale, chì e cellule cancerose sò urigine da l'uroteliu (3). Stu tipu di cancheru hè ancu assai prisente in i casi di cancheru di a vejiga.
Trattamenti uretri
Trattamentu medicu. A seconda di a patologia diagnosticata, diverse droghe ponu esse prescritte cum'è antibiotici o antidolorifici.
Trattamentu chirurgicu. Sicondu a patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse realizata. In u casu di u cancheru uretericu, diverse operazioni ponu esse effettuate secondu u stadiu è l'evoluzione di u tumore: rimozione di u tumore per chirurgia endoscopica, ablazione parziale per resezione segmentaria o ablazione ureteru totale da nephro-ureterectomia radicale (3).
Chimioterapia, radioterapia. Sicondu u stadiu di u tumore, sessioni di chimioterapia o radioterapia ponu esse installate. (6)
Esami uretri
Esame citobatteriologicu di l'urina (ECBU). In casu d'infezioni ureteriche, questu test pò esse fattu per identificà e batterie presenti in l'urina è a so sensibilità à l'antibiotici. Questu esame hè effettuatu in particulare in casu di cistite cumplicata.
Esami di imaging medicu. Diversi esami di imaging medicu ponu esse aduprati per analisi di a vescica: ultrasuoni, urografia endovenosa, cistografia retrograda o uroscanner.
Ureteroscopia.Questu esame endoscopicu hè fattu per analizzà i muri di l'ureteri. Hè praticatu in particulare per trattà i calcoli urinarii in casu di litichi urinarii.
Citulugia urinaria. Questa prova pò identificà a presenza di cellule tumorali in l'urina.
Storia è simbolismo di l'uretere
Riservatu da l'anticu Egittu è praticatu finu à u VII seculu, l'uroscopia hè una pratica medica pionera in urologia. Sostituitu oghje da strisce d'urina, l'uroscopia consistia in l'esame visuale di l'urina per identificà u sviluppu di certe patologie (7).