cuntenutu
Fetichisme
A punta (da u vechju arteil francese, da u latinu articulus, chì significa piccula articulazione) hè una estensione di u pede.
Struttura di punta
Position. I diti sò cinque in numeru nantu à ogni pede, è sò numerati da a faccia mediale à a faccia laterale:
- u 1u dittu, chjamatu hallux o grossu dittu;
- a 2a punta, chjamata secundus o depasus;
- a 3a punta, chjamata tertius o centrus;
- a 4a punta, chjamata quartus o pre-exterius;
- a 5a punta, chjamata quintus o exterius, è più generalmente a piccula punta.
scheletru. Ogni dita hà trè falange, eccettu u primu dittu chì ne hà solu duie. E basi di e falange si articulanu cù u metatarso (1).
Musculatura. Intervenendu in particulare in i diti, i musculi di u pede sò divisi in quattru strati (1):
- U 1u stratu hè cumpostu da u musculu abduttore di u grossu ditu, u musculu flexore digitorum brevis è u musculu abduttore di u picculu ditu.
- U 2nd stratu hè cumpostu da i musculi lumbrali, u musculu flessore accessoriu di l'ultimi 4 dita è ancu i tendini di i musculi flexori lunghi di i diti.
- U 3u stratu hè fattu di u musculu flexore digitorum brevis è di l'adduttore hallucis brevis, è ancu di u musculu flexor digitorum brevis.
- U quartu stratu hè custituitu da i musculi adduttori di i dita, cù l'eccezione di u musculu abduttore di u grossu tepu cuntenutu in u primu stratu.
Vascularizazione è innervazione. U 1u è 2u stratu musculare formanu u pianu neuro-vasculare superficiale. I 3 è 4 strati musculari custituiscenu u pianu neuro-vasculare prufondu (1).
Casing prutittivu. I diti sò circundati da a pelle è anu unghie nantu à e so superfici superiori.
Funzione di punta
Supportu di pesu corpu. Una di e funzioni di i diti hè di sustene u pesu di u corpu. (2)
Staticu è dinamicu di u pede. A struttura di i diti aiuta à mantene u sustegnu di u corpu, l'equilibriu, è ancu eseguisce vari movimenti cumprese a propulsione di u corpu quandu si cammina. (2) (3)
Patologie è dolore in i diti
Diversi prublemi ponu nasce in i diti. E so cause sò varie ma ponu esse ligate à una deformazione, una malformazione, un traumu, una infezzione, una infiammazione, o ancu una malattia degenerativa. Questi prublemi ponu esse manifestati in particulare da u dolore in i pedi.
Fratture di e falange. E falange di i diti ponu esse fratturate. (4)
Anomalie. U pede è i pedi ponu esse deformati. Per esempiu, hallux valgus hè una malformazione congenita chì face chì u grossu tepu si sposti versu l'esternu. A zona scentrata si gonfia è diventa tenera, ancu dolorosa (5).
Maladies di l'OS. Diverse patologie ponu influenzà l'osse è mudificà e so strutture. L'osteoporosi hè una di e malatie più cumune. Custituisce una perdita di densità ossea chì si trova generalmente in e persone di più di 60 anni. Accentua a fragilità ossea è prumove i conti.
Infection. E dite di e pedi ponu avè infezioni, cumprese funghi è virus.
- Pede d'atleta. U pede d'atleta hè una infezzione fungale situata in a pelle di i diti.
- Onicomicosi. Sta patulugia, chjamata dinò fungu di e unghie, currisponde à una infezzione fungale in e unghje. L'unghie più colpite sò di solitu e dite grosse è chjuche (6).
- Verruche Plantari. Succidendu in particulare in i diti, custituiscenu una infezzione virale chì porta à lesioni in a pelle.
Reumatismu. U Reumatismu include tutte e malatie chì afectanu l'articuli, in particulare quelle di i diti. Una forma particulare di artrite, a gotta si presenta di solitu in e articulazioni di u grossu ditu.
Trattamentu
Trattamentu medico. A seconda di a patologia diagnosticata, diversi trattamenti ponu esse prescritti per regulà o rinfurzà u tessutu ossu, riduce u dolore è l'infiammazione. In casu d'infezzione, l'antiinfettivi ponu esse prescritti cum'è antifungali.
A curazione chirurgica. Sicondu a patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse realizata. In casu di frattura, u piazzamentu di pins, una piastra avvitata o un fissatore esternu pò esse necessariu.
Trattamentu ortopedicu. In casu di frattura, un gesso pò esse effettuatu.
Esame di punta
Prufissura fisica. A diagnosi principia cù un'osservazione di i dita di i pedi è una valutazione di i sintomi percepiti da u paziente.
Esame di imaging medicu. L'esame clinicu hè spessu cumplementatu da esami di imaging medicale cum'è una radiografia, una tomografia CT, una MRI, una scintigrafia o ancu una densitometria ossea per valutà e patologie ossee.
Analisi medica. Per identificà certe patologie, analisi di sangue o urina ponu esse effettuate cume, per esempiu, a dosa di fosforu o calciu. In casu d'infezzione fungale, un campione pò esse presu per cunfirmà u diagnosticu.
Anecdotu
Forma è dispusizione di e dite. Diverse espressioni sò cumunemente aduprate per definisce a forma è l'urganizazione di i diti. U terminu "pede egizianu" currisponde à i pedi chì e dite sò di dimensione decrescente da u grande à u picculu ditu. U terminu "pede grecu" definisce i pedi chì u secondu dittu hè più longu di l'altri. U terminu "piede quadratu" hè adupratu quandu tutti i diti sò di listessa lunghezza.