Aorta toracica

Aorta toracica

L'aorta toracica (da u grecu aortê, chì significa grande arteria) currisponde à una parte di l'aorta.

Anatomia

Position. L'aorta hè l'arteria principale chì porta da u core. Si cumpone di duie parti:

  • una parte toracica, chì parte da u core è si estende in u torace, custituendu l'aorta toracica;
  • una parte addominale, dopu a prima parte è chì si stende in l'addome, custituendu l'aorta addominale.

struttura. L'aorta toracica hè divisa in trè parti (1):

  • Aorta toracica ascendente. Custituisce a prima parte di l'aorta toracica.

    Origini. L'aorta toracica ascendente parte da u ventriculu sinistro di u core.

    Suitt. Sali è hà un aspettu un pocu gonfiu, chjamatu bulbu di l'aorta.

    Terminazione. Finisce à u livellu di a 2a costula da allargà da a parte horizontale di l'aorta toracica.

    Ramificazioni periferichi. L'aorta toracica ascendente dà origine à i navi coronarii, destinati à u core. (2)

  • Aorta toracica orizzontale. Chjamatu ancu arcu aorticu o arcu aorticu, hè a zona chì cunnessa e parti ascendenti è discendenti di l'aorta toracica. (2)

    Origine. L'arcu di l'aorta seguita a parte ascendente, à u livellu di a 2a costula.

    Caminu. Curva è si stende orizontalmente è oblicu, à manca è à daretu.

    Terminazione. Finisce à u livellu di a 4a vertebra toracica.

    Ramificazioni periferichi.

    L'arcu aorticu dà nascita à parechji rami (2) (3):

    Troncu arteriale brachiocefalicu. Cumencia à u principiu di l'arcu aorticu, si stende in altu è leggermente in daretu. Hè divisu in dui rami: a carotide primaria ghjusta è a subclavia ghjusta, destinata à a giunta sternoclaviculare ghjusta.

    Carotide primaria manca. Cumencia daretu à l'arcu aorticu è à manca di u troncu arteriale brachiocefalicu. Va versu a basa di u collu. Arteria subclavia manca. Cumencia daretu à l'arteria carotide primaria sinistra è cullà per unisce a basa di u collu.

    Arteria tiroidea inferiore di Neubauer. Inconsistente, principia di solitu trà u troncu arteriale brachio-cefalicu è l'arteria carotide primitiva sinistra. Sali è finisce à l'istmu di tiroide.

  • Aorta toracica discendente. Custituisce l'ultima parte di l'aorta toracica.

    Origine. L'aorta toracica discendente parte da u livellu di a 4a vertebra toracica.

    Caminu. Scende ind'u mediastinu, una zona anatomica situata trà i dui pulmoni è cumposta da vari organi cumpresu u core. Dopu passa per l'orificiu diafragmaticu. Cuntinueghja u so viaghju, avvicinendu si à a linea media per posizionassi davanti à a spina. (1) (2)

    Terminazione. L'aorta toracica discendente finisce à u livellu di a 12a vertebra toracica, è hè allargata da l'aorta addominale. (1) (2)

    Ramificazioni periferichis. Danu origine à parechji rami: i rami viscerali destinati à l'organi toracichi; i rami parietali à u muru di u pettu.

    Arteri bronchiali. Partenu da a parte superiore di l'aorta toracica è si uniscenu à i bronchi, è u so numeru varia.

    Arteri esofagiali. Da 2 à 4, queste artere fine nascenu longu à l'aorta toracica per unisce l'esofago.

    Arteri mediastinali. Custituendu piccule arteriole, partenu da a faccia anteriore di l'aorta toracica prima di unisce a pleura, u pericardiu è i gangli.

    Arterie intercostali posteriori. Dodici in numeru, sò uriginati nantu à a faccia posteriore di l'aorta toracica è sò distribuiti à u livellu di i spazii intercostali currispondenti. (12)

Funzione di l'aorta toracica

Vascularizazione. Cù l'aiutu di i so numerosi rami chì furniscenu u muru toracicu è l'organi viscerali, l'aorta toracica ghjoca un rolu maiò in a vascularizazione di l'organisimu.

Elasticità di u muru. L'aorta hà un muru elasticu chì li permette di adattassi à e sferenze di pressione chì si presentanu durante i periodi di cuntrazione cardiaca è di riposu.

Aneurismu aorticu toracicu

L'aneurisma di l'aorta toracica hè congenitale o acquistatu. Sta patologia currisponde à una dilatazione di l'aorta toracica, accaduta quandu i muri di l'aorta ùn sò più paralleli. Mentre progredisce, un aneurismu aorticu addominale pò purtà à: (4) (5)

  • cumpressione di l'organi vicini;
  • trombosi, vale à dì a furmazione di un coagulu, in l'aneurismu;
  • u sviluppu di una dissezione aortica;
  • una crisa di fissura chì currisponde à una "pre-rupture" è risultendu in u dolore;
  • un aneurisma rottu chì currisponde à a rumpitura di u muru di l'aorta.

Trattamentu

A curazione chirurgica. A seconda di u stadiu di l'aneurisma è di a situazione di u paziente, a chirurgia pò esse effettuata nantu à l'aorta toracica.

Supervisione medica. In casu d'aneurismi minori, u paziente hè messu sottu supervisione medica ma ùn necessita micca necessariamente una chirurgia.

Esami aortichi toracici

Prufissura fisica. Prima, un esame clinicu hè fattu per valutà u dolore addominale è / o lumbare risentitu.

Esame di imaging medicu. Per stabilisce o cunfirmà un diagnosticu, un ultrasound addominale pò esse effettuatu. Pò esse supplementatu da una tomografia CT, MRI, angiografia, o ancu una aortografia.

Storia

L'arteria tiroidea inferiore di Neubauer deve u so nome à l'anatomista è chirurgu tedescu di u XVIII seculu Johann Neubauer. (18)

Lascia un Audiolibro