cuntenutu
Spruce mokruha (Gomphidius glutinosus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Boletales (Boletales)
- Famiglia: Gomphidiaceae (Gomphidiaceae o Mokrukhovye)
- Genere: Gomphidius (Mokruha)
- Type: Gomphidius glutinosus (Spruce mokruha)
- Agaric scivoloso Scopoli (1772)
- Agarico appiccicoso Schaeffer (1774)
- Agaric marrone Batsch (1783)
- Agaricus limacinus Dickson (1785)
- Agaric coperto Appassimento (1792)
- Agaric aderente JF Gmelin (1792)
- Agaric slimy populu
- Cortina viscosa Grisa (1821)
- Gomphidius glutinoso (Schaeffer) Fritte (1836)
- Gomphus glutinoso (Schaeffer) P. Kummer (1871)
- Leucogomphidius glutinosus Kotlába & Pouzar, 1972
- Gomphidius glutinoso (Schaeffer) Kotlaba & Pouzar (1972)
U nome attuale hè Gomphidius glutinosus (Schaeffer) Kotlaba & Pouzar (1972)
A famiglia Gomphidiaceae hè rapprisintata da un unicu genus, Gomphidius (Mokruha). I funghi di sta famiglia, malgradu u fattu chì sò lamellari, secondu a classificazione, sò strettamente ligati à i fungi di a famiglia Boletaceae, chì includenu generi cum'è, per esempiu, mushrooms mushrooms, farfalle, farfalle.
L'etimulugia di u nome genericu vene da γομφος (grecu) - "denti molare, unghia", è l'epitetu specificu da glutinosus (lat.) - "collante, viscosa, viscosa".
testa 4-10 cm di diametru (a volte cresce à 14 cm), in i funghi ghjovani hè hemisfericu, dopu cunvex, convex-prostrate cun un centru depressu. Un picculu tuberculu blunt pò esse à volte in u centru di u capu. U cantu di u caprettu hè grossu, forte curvatu versu u troncu, s'arrizta cum'è maturu, mentre chì ferma cuntinuu, notevolmente arrotondatu. A cutícula (pelle) hè liscia, coperta di mucus grossu, brillanti in u tempu seccu quandu si secca, facilmente è completamente separata da u corpu di u caprettu. Grisgiu, marrone grisgiu cù un tinte viole longu à u bordu à u grisgiu blu è marrone cioccolatu cù un tinte viole, a superficia di u centru di u caprettu tende à esse più scura. Cù l'età, tutta a superficia di u caprettu spruce mokruha pò esse cupertu cù spots neri. U caprettu hè cunnessu à u troncu cù un velu trasparente, cobwebbed, privatu; in i funghi maturi, i resti di u velu restanu longu à u bordu di u capu per un bellu pezzu.
Imenofore fungo - lamellare. I platti sò grossi arcuate, discendenti à u zuccu, assai raru (8-10 pezzi / cm), assai ramificati, 6 à 10 mm di larghezza, in funghi ghjovani sottu una coperta slimy di una tonalità biancastra, dopu avè rottu a coperta, i platti. sò esposti è cambianu u culore cù l'età à viole-marrone, quasi neru, i resti di u coverlet formanu un anellu inespressivu slimy nantu à a gamba.
Pulp massiccia carnosa, fragile, bianca cù un tinte rosatu, marrone sottu à a cuticule, diventendu grisgiu cù l'età. À a basa di u troncu hè un rico culore giallu chrome. U gustu hè agria, in certi fonti - dolce, l'odore hè debule, fungu piacevule. Quandu hà danatu, u culore di a polpa ùn cambia micca.
Microscopia
U polu di spore hè marrone scuru, quasi neru.
Spore 7,5-21,25 x 5,5-7 microns, spindle-elliptical, liscia, marrone, giallu-marrone (in u reattivu di Meltzer), in forma di goccia.
Basidia 40-50 x 8-10 µm, a forma di mazza, a 4 spore, ialini, senza pinze.
Cheilocystidia sò numerosi, cilindrichi o ligeramente fusiformi, 100-130 x 10-15 µm in grandezza, alcuni sò incrustati in una massa amorfa marrone.
Pleurocystidia sò rari.
Jambe 50-110 x 6-20 mm, cilindricu altu, più gonfiatu in u terzu più bassu, qualchì volta diluita à a basa. biancu è seccu sopra a zona annular. L'anellu slimy, inespressivu hè situatu in u terzu superiore di u troncu; cum'è u fungus mature, diventa neru da i spori. Sottu à a zona annular, u ghjacciu hè mucosa, sticky, à a basa hè chrome-yellow in a superficia è in a seccione. In fondu, a gamba hè nera. In i funghi maturi, u troncu diventa marrone.
Crece à tempu nantu à u calcariu è i terreni umidi acidi in boschi cuniferi è misti, ma sempre sottu spruce, cù quale si forma micorriza. Moltu menu spessu a micorriza si forma cù u pinu. Cresce in muschi, erica, pianu di furesta, soprattuttu in gruppi.
A mità di lugliu finu à u fretu. Massively fructifies da Aostu à Settembre. Hè distribuitu in e zoni sittintriunali è temperate di e repubbliche di l'ex URSS, in u Territoriu Altai, l'Europa Occidentale è l'America di u Nordu.
Un mushroom comestible di a categuria IV, chì ricorda u gustu di mantra, hè cunsigliatu per esse sbuchjata è bollita prima di l'usu. Adupratu per fà salsi, stufati. Hè ancu populari in a cunservazione: salatura, salatura. In l'America di u Nordu, u fungu hè cultivatu.
Ùn hà micca contraparti inedible è velenosi. Visualmente, pò esse cunfunditu cù farfalle, ma cù un sguardu superficiale à l'hymenophore lamellar di mokruha, tutti i dubbiti dissiparà immediatamente. Sembra chì alcuni di i so parenti in a famiglia.
Mokruha spotted (Gomphidius maculatus)
hè distinatu da un cappellu cù spots carattiristichi, è ancu a carne rosse in u cut è u polu di spore di culore d'oliva.
Rinoceronte nero (Chroogomphus rutilus)
assai simili. Hà un culore purpura riccu è prefiere cultivà sottu à i pini.