cancru à a peddi

cancru à a peddi

Dr Joël Claveau – Cancer di a pelle : cumu esaminà a vostra pelle ?

Pudemu dividisce u cancru à a peddi in 2 categorie principali: non-melanomas è melanomi.

Non-melanomas: carcinomi

U terminu "carcinoma" designa i tumuri maligni d'origine epiteliale (l'epiteliu hè a struttura histologica custitutiva di a pelle è di certe mucosa).

Carcinoma hè u tipu di u cancer più cumunimenti diagnosticatu in Caucasians. Hè relativamente pocu parlatu perchè raramente risultatu in a morte. Inoltre, hè difficiule di identificà i casi.

Le carcinoma basocellulare e carcinoma squamous cell o epidermoide sò e 2 forme più cumuni di non-melanoma. Di solitu si trovanu in persone di più di 50 anni.

Carcinoma cellula basale solu custituisce circa 90% di i cancers di a pelle. Si forma in a capa più prufonda di l'epidermisa.

In i Caucasiani, u carcinoma basocellulare ùn hè micca solu u cancru di a pelle più cumuni, ma u più cumuni di tutti i cancri, rapprisentanu da 15 à 20% di tutti i cancers in Francia. A malignità di u carcinoma basocellulare hè essenzialmente lucale (quasi mai porta à metastasi, tumuri secondarie chì si formanu luntanu da a tumeur originale, dopu chì e cellule cancerose s'hè dissociata da ellu), chì a rende assai raramente fatale, ma u so diagnosticu hè troppu tardi. , soprattuttu in i zoni perioriformi (ochji, nasu, bocca, etc.) pò esse mutilanti, causannu granni pèrdite di sustanza di a pelle.

Carcinoma cellula squamosa ou epidermoide hè un carcinoma sviluppatu à a spesa di l'epidermisa, chì riproduce l'aspettu di e cellule keratinizzate. In Francia, i carcinomi epidermoidi sò u sicondu trà i cancri di a pelle è rapprisentanu circa 20% di i carcinomi. I carcinomi squamous cell ponu metastasize ma questu hè abbastanza raru è solu l'1% di i pazienti cun carcinoma squamous cell morse da u so cancer.

Ci sò altri tipi di carcinoma (annexal, metatypical…) ma sò abbastanza eccezziunali

Melanoma

Demu u nome di melanoma tumuri maligni chì si formanu in i melanocytes, e cellule chì pruducenu a melanina (un pigmentu) chì si trova in particulare in a pelle è l'ochji. Di solitu si manifestanu cum'è a macchia nera.

Cù 5 novi casi stimati in Canada in 300, u melanoma rapprisenta u 7e cancru più spessu diagnosticatu in u paese11.

lu melanoma pò accade à ogni età. Sò trà i cancers chì ponu avanzà rapidamente è generà metastasi. Sò rispunsevuli di 75% di a morte causatu da u cancer di a pelle. Fortunatamente, si sò scuperti prima, ponu esse trattati bè.

Fonti. In u passatu, era cridutu chì puderia esse melanomi benigni (tumori ben definiti chì sò improbabile di invadiscia u corpu) è melanomi maligni. Avà sapemu chì tutti i melanomi sò maligni.

Cause

Esposizione à raghji ultraviolet du soli hè a causa principale di cancru à a peddi.

Fonti artificiali di radiazione ultravioletta (lampade solari in saloni di abbronzatura) sò ancu implicati. I parti di u corpu cumunimenti esposti à u sole sò i più in rischiatu (faccia, collu, mani, braccia). Tuttavia, u cancer di a pelle pò esse formate in ogni locu.

In una misura minore, u cuntattu prolongatu di a pelle cù prudutti chimichi, in particulare à u travagliu, pò aumentà u risicu di sviluppà cancru di a pelle.

Sunburn è esposizione frequente : attenti !

L'esposizione à i raghji ultraviolet hà effetti cumulativi, vale à dì, aghjunghjenu o combinanu cù u tempu. I danni à a pelle cumincianu à una ghjovana età è, ancu s'ellu ùn hè micca visibile, aumenta in tutta a vita. U carcinomi (non-melanomas) sò principalmente causati da l'esposizione frequente è cuntinua à u sole. U melanoma, per a so parte, sò principarmenti causati da esposizione intensa è curta, in particulare quelli chì causanu sunburn.

Numbers:

– In i paesi induve a maiò parte di a pupulazione hè Pelle bianca, i casi di cancru di a pelle sò in risicu di doppia trà l'annu 2000 è l'annu 2015, secondu un rapportu di l'ONU (ONU).1.

- In Canada, hè u tipu di cancru chì cresce più rapidamente, aumentendu da 1,6% ogni annu.

– Hè stimatu chì 50% di e persone da supra 65 averà almenu un cancru di a pelle prima di a fine di a so vita.

- U cancru di a pelle hè a forma più cumuna di cancru secundariu : per questu vulemu dì chì una persona chì hà o avè avutu cancru hè più prubabile di avè un altru, generalmente cancru di a pelle.

Estudiantina

Hè prima di tuttu a esami fisici chì permette à u duttore di sapè se u lesione pò esse o micca cancerous.

Dermoscopie : questu hè un esame cù una spezia di lupa chjamata dermoscope, chì permette di vede a struttura di e ferite di a pelle è di raffinà u so diagnosticu.

biòpsia. Se u duttore suspetta cancru, piglia una mostra di a pelle da u situ di a manifestazione sospetta per u scopu di sottumette per l'analisi di u laboratoriu. Questu li permetterà di sapè se u tissutu hè veramente cancerosu è li darà una idea di u statu di progressione di a malatia.

Altri testi. Se a biòpsia mostra chì u sughjettu hà u cancer, u duttore urdinerà più teste per valutà ulteriormente u stadiu di a progressione di a malatia. I testi ponu dì se u cancru hè sempre localizatu o s'ellu hà cuminciatu à sparghje fora di u tissutu di a pelle.

Lascia un Audiolibro