Sigmund Freud: biografia, fatti ntirissanti, video

Sigmund Freud: biografia, fatti ntirissanti, video

😉 Saluti à i mo lettori regularmente è novi ! In l 'articulu "Sigmund Freud: biografia, fatti" circa i principali tappe in a vita di u famosu psicanalista austriacu, psichiatra, neurologu.

Biografia di Sigmund Freud

L'antenatu di a psicoanalisi, Sigmund Freud hè natu u 6 di maghju di u 1856, da u sicondu matrimoniu di u cummerciante di tessili ebreu Jacob Freud. U figliolu ùn hà micca seguitu i passi di u babbu. Influenzatu da i maestri eminenti, hà datu preferenza à e scienze mediche. In particulare, a psiculugia, a neurologia, a natura di a natura umana.

Sigmund hà passatu a so zitiddina in a cità austriaca di Freiberg. Quandu era 3 anni, a famiglia Freud fallì è si trasfirìu à Viena. Prima, a mamma era impegnata in l'educazione di u figliolu, è dopu u babbu hà pigliatu u bastone. U zitellu hà pigliatu da u babbu una passione per a lettura.

À l'età di 9 anni, Sigmund intrì in u gymnasium è à 17 hà graduatu brillanti. U tippu era piacevule à studià a literatura è a filusufìa. À u listessu tempu, cunniscia parechje lingue straniere : alimanu, grecu, francese, spagnolu, talianu, inglese.

Sigmund Freud: biografia, fatti ntirissanti, video

Sigmund cù a so mamma Amalia (1872)

Ùn avè micca decisu di a scelta di u travagliu di a so vita, Sigmund intrutu in l'Università di Viena. Toutes sortes de ridicule et d'attaques de la société étudiante antisémite à propos de son origine ont renforcé et même endurci le caractère de Sigmund.

A filosofia di Freud

Duranti a so vita, u duttore di medicina hà scrittu è publicatu assai travaglii scientifichi. A cullizzioni cumpleta di e so opere hè di 24 volumi. I primi travaglii scientifichi sò stati scritti da Sigmund durante i so anni studianti sottu a guida di i maestri. À u principiu, questi eranu travagli in zoologia, dopu in neurologia, anatomia.

U ghjovanu duttore spera di cunnetta a so vita cù a ricerca scientifica. A causa di a mancanza di vita è nantu à i cunsiglii di u so curatore, Brücke abbandunò u laboratoriu di l'istitutu è hà pigliatu a medicina pratica.

Sigmund hà decisu di ammaistrà e cumpetenze pratiche da a cirurgia, ma rapidamente perde l'interessu in questu. Ma a neuralgia hè diventata un affascinante affascinante, in particulare in u campu di u diagnosticu è u trattamentu di a paralisi infantile.

Filusufìa di Z. Freud.

Dopu avè scrittu parechji documenti, Freud hà decisu di fucalizza nantu à a psichiatria. Travagliendu sottu Theodor Meiner, Sigmund hà scrittu parechji articuli nantu à l'istologia è l'anatomia comparativa.

Dopu avè lettu l'opere di unu di i scientisti tedeschi nantu à e pruprietà di a cocaina (aumenta a resistenza, riduce a fatigue), decide di pruvà per ellu stessu.

Dopu chì e teste "successu" sò state realizate, l'articulu "À propositu di u coccu" hè statu publicatu. Ma stu travagliu è più ricerca hà attiratu una onda di critica. In seguitu, parechji più travaglii sò stati scritti nantu à questu tema.

  • 1885 - Freud andò in Parigi per studià i principii di l'ipnosi cù u psichiatru Charcot;
  • 1886 Sigmund hà studiatu e malatie di a zitiddina in Berlinu. Insatisfaction cù i risultati di l'usu di l'ipnosi hà purtatu à a tecnica di "parlà" pinsamenti è associazioni - u principiu di a creazione di psicoanalisi. U libru "Investigation of Hysteria" - divintò u primu travagliu scientificu;
  • 1890 - U libru "L'interpretazione di i sogni" hè publicatu. Freud hà scrittu nantu à a basa di i so sogni è hà cunsideratu u so principale successu in a vita;
  • 1902 - A Società Psicologica di u Mercuri principia a so attività. U club era assistitu da amichi è ex pazienti di u duttore.

À u tempu, i membri di u club eranu spartuti in dui campi. A parte separata hè stata guidata da Alfred Adler, chì era criticu di alcune di e teorii di Freud. Ancu u so cumpagnu più vicinu, Carl Jung, hà lasciatu u so amicu per via di differenzi insolubili.

Sigmund Freud: vita persunale

Freud hà pigliatu a decisione di lascià u travagliu scientificu è andà à praticà per amore. Martha Bernays era di una famiglia ebraica. Ma s'hè maritatu solu in u 1886 dopu ch'ellu vultò da Parigi è Berlinu. Martha hà datu nascita à sei figlioli.

Sigmund Freud: biografia, fatti ntirissanti, video

Sigmund è Martha

In u 1923, Sigmund hè statu diagnosticatu cun cancru di u palatu. Hà subitu 32 operazioni, u risultatu di quale era a rimozione parziale di a mandibula. Dopu à quessa, Freud ùn hà più lezioni à i studienti.

In u 1933, i Naziunali Sucialisti vinni à u putere, guidati da Adolf Hitler. Hà passatu una quantità di liggi contr'à i Ghjudei. Libri pruibiti chì cuntradivanu l'ideulugia nazista, cumpresi i libri di Freud.

In u 1938, dopu à l'annessione di l'Austria à a Germania, a pusizione di u scientist hè diventata assai più cumplicata. Dopu à l'arrestu di a so figliola Anna, Freud hà decisu di lascià u paese è andà in Inghilterra. Ma a malatia progressiva ùn hà micca permessu à u prufessore di medicina di trasfirià in l'America, à a dumanda di u so amicu, chì hà avutu un altu postu di guvernu.

I dulori severi l'anu furzatu à dumandà à u duttore Max Schur di injectà una dosa letale di morfina. U genitore di a psicoanalisi hè mortu u 23 di settembre di u 1939. I cendri di u scientist è a so moglia sò guardati in u Museu Ernest George in Golders Green (Londra). U so signu zodiacu hè Taurus, altu 1,72 m.

Sigmund Freud: biografia (video)

Biografia di Sigmund Freud Parte 1

Signori, sparte l'infurmazioni "Sigmund Freud: biografia, fatti interessanti" in u suciale. rete. 😉 Ritorna per e storie novi!

Lascia un Audiolibro