PSICOLOGIA

​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​… À u listessu tempu, anu ciò chì in a psiculugia di u sviluppu hè chjamatu identità sessuale (sessu). Ma in a maiò parte di e culturi, a diferenza biologica trà l'omi è e donne hè largamente sopra à un sistema di credenze è stereotipi di cumportamentu chì permea literalmente tutte e sfere di l'attività umana. In diverse società, ci sò e norme formali è informali di cumportamentu per l'omi è e donne chì regulanu quale roli sò obligati o intitulati à cumpiendu, è ancu ciò chì e caratteristiche persunali "caratterizzanu". In diverse culture, i tipi di cumportamentu, i roli è e caratteristiche di a parsunalità suciali curretti ponu esse definiti in modi diffirenti, è in una cultura tuttu questu pò cambià cù u tempu - cum'è accadutu in America per l'ultimi 25 anni. Ma ùn importa micca quantu i roli sò definiti in u mumentu attuale, ogni cultura s'impegna à fà un adultu maschile o femininu da un zitellu maschile o femina (A mascolinità è a feminità sò un inseme di caratteristiche chì distingue un omu da una donna, rispettivamente, è vici). versa (vede : Dizziunariu psicologicu. M . : Pedagogia -Press, 1996 ; articulu «Paul») - Approx. Trad.).

L'acquistu di cumpurtamenti è qualità chì in una certa cultura sò cunsiderate caratteristiche di un determinatu sessu hè chjamatu furmazione sessuale. Nota chì l'identità di genere è u rolu di genere ùn sò micca listessa cosa. Una zitella pò cunsiderà fermamente un esse feminile è ancu micca pussede quelli forme di cumpurtamentu chì sò cunsiderate femine in a so cultura, o ùn evite micca un cumpurtamentu chì hè cunsideratu masculinu.

Ma l'identità di u generu è u rolu di u generu sò solu un pruduttu di prescrizioni culturali è aspettative, o sò in parte un pruduttu di u sviluppu «naturale»? I teoristi sò diffirenti nantu à questu puntu. Esploremu quattru di elli.

Teoria di a psicoanalisi

U primu psicologu à pruvà una spiegazione cumpleta di l'identità di genere è u rolu di genere era Sigmund Freud; una parte integrante di a so teoria psicoanalitica hè u cuncettu di u stadiu di u sviluppu psicosessuale (Freud, 1933/1964). A tiurìa di a psicoanalisi è e so limitazioni sò discututi in più detail in u capitulu 13; quì avemu solu brevemente descrive i cuncetti basi di a teoria di Freud di l'identità sessuale è a furmazione sessuale.

Sicondu Freud, i zitelli cumincianu à attentu à i genitali à circa 3 anni di età; chjamò questu u principiu di u stadiu fallicu di u sviluppu psicosessuale. In particulare, i dui sessi cumincianu à capisce chì i picciotti anu un pene è e ragazze micca. À a listessa tappa, cumincianu à vede sentimenti sessuale per u genitore di u sessu oppostu, è ancu di ghjilosu è rancor versu u genitore di u stessu sessu; Freud hà chjamatu questu u cumplessu edipicu. Quandu anu più maturu, i rapprisentanti di i dui sessi risolvenu gradualmente stu cunflittu identificendu cù u genitore di u stessu sessu - imitandu u so cumpurtamentu, l'inclinazioni è i tratti di personalità, pruvatu à esse cum'è ellu. Cusì, u prucessu di furmazione di l'identità di genere è u cumpurtamentu di u rolu di u sessu principia cù a scuperta di u zitellu di e differenzi genitali trà i sessi è finisce quandu u zitellu s'identifica cù u genitore di u stessu sessu (Freud, 1925/1961).

A teoria psicoanalitica hè sempre stata cuntruversa, è parechji scartanu a so sfida aperta chì "l'anatomia hè u destinu". Questa teoria assume chì u rolu di genere - ancu u so stereotipu - hè una inevitabbilità universale è ùn pò micca esse cambiatu. A più impurtante, però, l'evidenza empirica ùn hà micca dimustratu chì u ricunniscenza di u zitellu di l'esistenza di differenzi di sessu genitali o l'autoidentificazione cù un genitore di u stessu sessu determina significativamente u so rolu sessuale (McConaghy, 1979; Maccoby & Jacklin, 1974; Kohlberg, 1966).

Teoria di l'apprendimentu suciale

A cuntrariu di a teoria psicoanalitica, a teoria di l'apprendimentu suciale offre una spiegazione più diretta di l'accettazione di u rolu di genere. Enfatizeghja l'impurtanza di u rinfurzamentu è a punizione chì u zitellu riceve, rispettivamente, per un cumpurtamentu adattatu è inappropriatu per u so sessu, è cumu u zitellu ampara u so rolu di sessu osservatu l'adulti (Bandura, 1986; Mischel, 1966). Per esempiu, i zitelli notanu chì u cumpurtamentu di l'adulti masci è femine hè diversu è ipotesi nantu à ciò chì li cunvene (Perry & Bussey, 1984). L'apprendimentu di l'osservazione permette ancu à i zitelli d'imitare è cusì acquistà un cumpurtamentu di u rolu di u sessu imitando l'adulti di u stessu sessu chì sò autorevoli è admirati da elli. Cum'è a teoria psicoanalitica, a teoria di l'apprendimentu suciale hà ancu u so propiu cuncettu di imitazione è identificazione, ma ùn hè micca basatu annantu à a risoluzione di cunflittu internu, ma in l'apprendimentu per l'osservazione.

Hè impurtante di enfatizà dui punti più di a teoria di l'apprendimentu suciale. Prima, à u cuntrariu di a teoria di a psicoanalisi, u cumpurtamentu di u rolu di u sessu hè trattatu in questu, cum'è qualsiasi altru cumpurtamentu amparatu; ùn ci hè bisognu di postulà micca miccanismi o prucessi psicologichi speciali per spiegà cumu i zitelli acquistanu un rolu sessuale. Siconda, s'ellu ùn ci hè nunda di spiciale nantu à u cumpurtamentu di u rolu di genere, allora u rolu di genere stessu ùn hè nè inevitabbile nè immutable. U zitellu ampara u rolu di genere perchè u genere hè a basa nantu à quale a so cultura sceglie ciò chì cunsiderà cum'è rinfurzamentu è ciò chì cum'è punizione. Se l'ideulugia di a cultura diventa menu orientata sessualmente, allora ci saranu ancu menu signali di rolu sessuale in u cumpurtamentu di i zitelli.

A spiegazione di u cumpurtamentu di u rolu di u sessu offertu da a teoria di l'apprendimentu suciale trova assai evidenza. I genitori veramente ricumpensanu è puniscenu cumportamenti sessualmente adattati è sessualmente inappropriati in modi diffirenti, è in più, servenu cum'è i primi mudelli di cumpurtamentu masculinu è femminile per i zitelli. Da a zitiddina, i genitori vestanu i zitelli è e zitelle in modu diversu è li dannu diversi ghjoculi (Rheingold & Cook, 1975). In u risultatu di l'osservazioni realizati in i casi di i zitelli in età pre-scola, hè risultatu chì i genitori incuraghjenu e so figliole à vestite, ballà, ghjucanu cù pupi è simpricimenti imitate, ma scold elli per a manipulazione di l'uggetti, curriri, saltendu è arrampicà à l'arburi. I picciotti, invece, sò ricumpinsati per ghjucà cù i blocchi, ma criticati per ghjucà cù pupi, dumandendu aiutu, è ancu offre à aiutà (Fagot, 1978). I genitori dumandanu chì i picciotti sò più indipindenti è avè aspettative più altu di elli; in più, quandu i picciotti dumandanu aiutu, ùn rispundenu micca immediatamente è prestanu menu attenzione à l'aspettu interpersonale di u compitu. Infine, i picciotti sò più probabili di esse puniti verbalmente è fisicamente da i genitori cà e donne (Maccoby & Jacklin, 1974).

Qualchidunu crede chì, per reagisce in modu diversu à i picciotti è i zitelli, i genitori ùn ponu micca impone i so stereotipi nantu à elli, ma solu reagiscenu à e veri differenze innate in u cumpurtamentu di i diversi sessi (Maccoby, 1980). Per esempiu, ancu in a zitiddina, i picciotti necessitanu più attenzione cà i zitelli, è i circadori credi chì i masci umani da a nascita; fisicamente più aggressivu cà e femine (Maccoby & Jacklin, 1974). Forse hè per quessa chì i genitori puniscenu i picciotti più spessu chè e donne.

Ci hè una certa verità in questu, ma hè ancu chjaru chì l'adulti si avvicinanu à i zitelli cù aspettative stereotipate chì li causanu à trattà i zitelli è e donne in modu diversu. Per esempiu, quandu i genitori fighjanu i neonati attraversu una finestra di l'uspidale, sò sicuri chì ponu dì u sessu di i zitelli. S'elli pensanu chì stu zitellu hè un picciottu, u discriveranu cum'è corpulentu, forte è grande; s'ellu crede chì l'altru infante, quasi indistinguibile, hè una zitella, diceranu ch'ella hè fragile, fine, è «douce» (Luria & Rubin, 1974). In un studiu, i studienti universitari sò stati mostrati una videotape di un zitellu di 9 mesi chì mostrava una risposta emotiva forte ma ambigua à Jack in the Box. Quandu u zitellu era pensatu chì era un picciottu, a reazione era più spessu descritta cum'è "arrabbiata" è quandu u stessu zitellu era pensatu chì era una zitella, a reazione era più spessu qualificata cum'è "paura" (Condry & Condry, 1976). In un altru studiu, quandu i sughjetti anu dettu chì u nome di u zitellu era "David", anu trattatu più di quelli chì anu dettu chì era "Lisa" (Bern, Martyna & Watson, 1976).

I babbi sò più preoccupati di u cumpurtamentu di u rolu di u sessu chè e mamme, in particulare in quantu à i figlioli. Quandu i figlioli ghjucanu cù i ghjoculi "girlly", i babbi anu reagitu più negativamente chì e mamme - interferiscenu in u ghjocu è esprimenu insatisfazione. I babbi ùn sò micca cum'è cuncernati quandu e so figliole participanu à i ghjoculi «maschili», ma sò sempre più insatisfatti di questu chì e mamma (Langlois & Downs, 1980).

Sia a teoria psicoanalitica sia a teoria di l'apprendimentu suciale accunsenu chì i zitelli acquistanu l'orientazione sessuale imitandu u cumpurtamentu di un genitore o un altru adultu di u stessu sessu. Tuttavia, sti tiurìi sò assai diffirenti in quantu à i mutivi di sta imitazione.

Ma se i genitori è l'altri adulti trattanu i zitelli nantu à a basa di l'estereotipi di genere, i zitelli stessi sò solu veri "sexists". I pari imponenu l'estereotipi sessuale assai più severamente cà i so genitori. In verità, i genitori chì cunscientemente pruvate à crià i so figlioli senza impone stereotipi tradiziunali di u rolu di sessu - per esempiu, incuraghjenu u zitellu à participà à una varietà di attività senza chjamà maschili o femini, o chì elli stessi facenu funzioni non tradiziunali in casa - spessu simpliciamente. si scoraggianu quandu vedenu cumu i so sforzi sò minati da a pressione di i pari. In particulare, i picciotti criticanu l'altri picciotti quandu li vedenu fà attività "girlly". Se un picciottu ghjoca cù pupi, pienghje quand'ellu fa male, o hè sensibile à un altru zitellu inveci, i so cumpagni u chjamanu immediatamente "sissy". E ragazze, invece, ùn importa micca se altre ragazze ghjucanu à i ghjoculi «boyish» o participanu à attività maschili (Langlois & Downs, 1980).

Ancu se a teoria di l'apprendimentu suciale hè assai bona per spiegà tali fenomeni, ci sò parechje osservazioni chì sò difficiuli di spiegà cù u so aiutu. Prima, sicondu sta tiurìa, si crede chì u zitellu accetta passivamente l'influenza di l'ambiente: a sucetà, i genitori, i pari è i media "fannu" cù u zitellu. Ma una tale idea di u zitellu hè cuntradita da l'osservazione chì avemu nutatu sopra - chì i zitelli stessi creanu è imponenu à elli stessi è à i so pari a so propria versione rinfurzata di e regule per u cumpurtamentu di i sessi in a società, è facenu questu più. insistentemente cà a maiò parte di l'adulti in u so mondu.

Siconda, ci hè una regularità interessante in u sviluppu di l'opinioni di i zitelli nantu à e regule di cumpurtamentu di i sessi. Per esempiu, à 4 è 9 anni, a maiò parte di i zitelli crede chì ùn deve esse micca restrizioni à l'scelta di a professione basatu annantu à u sessu: chì e donne sò medichi, è l'omi sò nannies, se vulete. Tuttavia, trà queste età, l'opinioni di i zitelli diventanu più rigide. Cusì, circa 90% di i zitelli di 6-7 anni crede chì e restrizioni di genere in a professione deve esse (Damon, 1977).

Questu ùn vi ricorda nunda ? Hè propiu, i punti di vista di sti zitelli sò assai simili à u realismu murali di i zitelli in u stadiu pre-operativu secondu Piaget. Hè per quessa chì u psicologu Lawrence Kohlberg hà sviluppatu una teoria cognitiva di u sviluppu di u cumpurtamentu di u rolu di u sessu basatu direttamente nantu à a teoria di u sviluppu cognitivu di Piaget.

Teoria cognitiva di u sviluppu

Ancu s'è i zitelli di 2 anni ponu dì u so sessu da a so foto, è ponu in generale dì u genere di l'omi è di e donne vestiti tipicamente da una foto, ùn ponu micca classificà currettamente e foto in "picciotti" è "figlie" o predichendu quale ghjoculi preferirà un altru. . zitellu, basatu annantu à u so sessu (Thompson, 1975). Tuttavia, à circa 2,5 anni, più cunniscenze cuncettuali nantu à u sessu è u sessu cumincianu à emerge, è hè quì chì a teoria di u sviluppu cognitivu hè utile per spiegà ciò chì succede dopu. In particulare, sicondu sta tiuria, l'identità di genere ghjoca un rolu decisivu in u cumpurtamentu di u rolu di genere. In u risultatu, avemu: "Sò un picciottu (ragazza), cusì vogliu fà ciò chì i picciotti (figlie) facenu" (Kohlberg, 1966). In altri palori, a motivazione per cumportanu secondu l'identità di genere hè ciò chì motiva u zitellu à cumportà in modu adattatu per u so sessu, è ùn riceve micca rinfurzamentu da l'esternu. Dunque, accetta volontariamente u compitu di furmà un rolu di genere - per ellu stessu è per i so pari.

In cunfurmità cù i principii di u stadiu preoperativu di u sviluppu cognitivu, l'identità di genere si sviluppa lentamente da 2 à 7 anni. In particulare, u fattu chì i zitelli pre-operativi s'appoghjanu troppu in l'impressioni visuali è sò dunque incapaci di mantene a cunniscenza di l'identità di un oggettu quandu u so aspettu cambia, diventa essenziale per l'emergenza di u so cuncettu di sessu. Cusì, i zitelli di 3 anni ponu dì à i picciotti da e ragazze in una stampa, ma assai di elli ùn ponu micca sapè s'ellu diventeranu mamma o babbu quandu anu crisciutu (Thompson, 1975). A capiscenu chì u sessu di una persona ferma u listessu malgradu l'età è l'aspettu cambiante hè chjamatu custanza di genere - un analogu direttu di u principiu di cunservazione di quantità in esempi cù acqua, plastilina o checkers.

I psiculoghi chì si avvicinanu à u sviluppu cognitivu da una perspettiva di acquisizione di cunniscenza crede chì i zitelli spessu fallenu à i travaglii di retenzioni solu perchè ùn anu micca abbastanza cunniscenze nantu à l'area pertinente. Per esempiu, i zitelli copre cù u compitu quandu trasfurmà "animali à pianta", ma ùn hà micca affruntatu quandu trasfurmà "animali à animali". U zitellu ignorarà cambiamenti significati in l'apparenza - è per quessa mostra a cunniscenza di cunsirvazioni - solu quandu si capisce chì alcune caratteristiche essenziali di l'articulu ùn anu micca cambiatu.

Ne segue chì a constanza di u sessu di u zitellu deve ancu dipende da a so cunniscenza di ciò chì hè masculinu è ciò chì hè femminile. Ma chì sapemu noi, adulti, di u sessu chì i zitelli ùn sanu micca ? Ci hè una sola risposta: i genitali. Da tutti i punti di vista pratichi, i genitali sò una caratteristica essenziale chì definisce maschile è femina. Puderanu i zitelli, capiscenu questu, affruntà u compitu realisticu di a constanza di genere?

In un studiu cuncepitu per pruvà sta pussibilità, trè ritratti di culore à longu di i zitelli chì caminavanu da 1 à 2 anni sò stati utilizati com'è stimuli (Bern, 1989). Comu mostra in fig. 3.10, a prima fotografia era di un zitellu completamente nudu cù genitali chjaramente visibili. In una altra fotografia, u stessu zitellu era vistutu cum'è un zitellu di u sessu oppostu (cù una parrucca aghjuntu à u zitellu); in a terza foto, u zitellu era vistutu nurmale, vale à dì, secondu u so sessu.

In a nostra cultura, a nudità di u zitellu hè una cosa delicata, cusì tutte e foto sò state pigliate in a casa di u zitellu cù almenu un parent presente. I genitori anu datu un accunsentu scrittu à l'utilizazione di e fotografie in a ricerca, è i genitori di i dui figlioli indicati in Fig. Infine, i genitori di i zitelli chì anu participatu à u studiu cum'è sughjetti anu datu un accunsentu scrittu per u so zitellu per participà à u studiu, in quale ellu serà dumandatu dumande nantu à l'imaghjini di i zitelli nudi.

Utilizendu questi 6 ritratti, i zitelli da 3 à 5,5 anni sò stati pruvati per a custanza di genere. Prima, l'esperimentu hà dimustratu à u zitellu una fotografia di un zitellu nudu chì hè statu datu un nome chì ùn hà micca indicatu u so sessu (per esempiu, "Vai"), è poi li dumandò di determinà u sessu di u zitellu: "Gou hè un picciottu. o una zitella ?» In seguitu, l'esperimentu dimustrava una fotografia in quale a robba ùn currisponde à u sessu. Dopu avè assicuratu chì u zitellu hà capitu chì questu era u stessu zitellu chì era in u nudu in a foto precedente, u sperimentatore spiegò chì a foto hè stata presa in u ghjornu chì u zitellu hà ghjucatu à vestite è mette in vestiti di u sessu oppostu (è s'ellu era un picciottu, allora si mette una parrucca di zitella). Allora a foto nuda hè stata sguassata è u zitellu hè statu dumandatu à determinà u sessu, fighjendu solu a foto induve a robba ùn currisponde à u sessu: "Quale hè Gou veramente - un zitellu o una zitella?" Infine, u zitellu hè statu dumandatu à determinà u sessu di u stessu zitellu da una fotografia induve a robba currisponde à u sessu. A prucedura sana hè stata ripetuta cù un altru gruppu di trè ritratti. I zitelli anu ancu dumandatu à spiegà e so risposte. Hè cridutu chì un zitellu hà a constanza sessuale solu s'ellu hà determinatu currettamente u sessu di u zitellu tutti i sei volte.

Una seria di ritratti di parechji zitelli hè stata aduprata per valutà se i zitelli sapianu chì i genitali eranu un marcatu di sessu impurtante. Quì i zitelli anu tornatu dumandatu à identificà u sessu di u zitellu in a foto è spiegà a so risposta. A parte più faciule di a prova era di dì quale di e duie persone nude era un zitellu è quale era una zitella. In a parte più difficiuli di a prova, i ritratti sò stati mostrati in quale i zitelli eranu nudi sottu à a cintura, è vestiti sopra u cinturione inappropriatamente per u pianu. Per identificà currettamente u sessu in tali ritratti, u zitellu ùn hè micca solu bisognu di sapè chì i genitali indicanu u sessu, ma ancu chì, se u sessu genitali cunflitti cù u cueing sessu culturalmente determinatu (per esempiu, vestiti, capelli, ghjoculi), hè sempre. a precedenza. Innota chì u compitu di a constanza di u sessu stessu hè ancu più difficiule, postu chì u zitellu deve dà priorità à u trattu genitale ancu quandu quellu trattu ùn hè più visibile in a foto (cum'è in a seconda foto di i dui setti in Figura 3.10).

Risu. 3.10. Test di constanza sessuale. Dopu avè mostratu una fotografia di un zitellu nudu, chì caminava, i zitelli anu dumandatu à identificà u sessu di u stessu zitellu chì portava vestiti adattati per u sessu o micca adattatu per u sessu. Se i zitelli determinanu currettamente u sessu in tutti i ritratti, allora sanu di a constanza di u genere (sicondu: Berna, 1989, pp. 653-654).

I risultati dimustranu chì in u 40% di i zitelli di 3,4 è 5 anni, a custanza di genere hè presente. Questa hè una età assai prima di quella citata in a teoria di u sviluppu cognitivu di Piaget o Kohlberg. A più impurtante, esattamente u 74% di i zitelli chì anu passatu a prova per a cunniscenza di i genitali avianu a constanza di u sessu, è solu 11% (trè figlioli) ùn anu micca passatu a prova per a cunniscenza di u sessu. Inoltre, i zitelli chì anu passatu a prova di cunniscenza di u sessu era più prubabile di dimustrà a constanza di genere in relazione à elli stessi: rispondenu currettamente à a quistione: "Se tu, cum'è Gou, un ghjornu hà decisu (a) di ghjucà à vestiti è mette ( a) una parrucca ragazze (picciottu) è vestiti di una zitella (picciottu), quale saria veramente (a) - un zitellu o una zitella?

Questi risultati di u studiu di a constanza sessuale mostranu chì, in quantu à l'identità di genere è u cumpurtamentu di u rolu di u sessu, a teoria privata di Kohlberg, cum'è a teoria generale di Piaget, sottovaluta u livellu potenziale di capiscenu di u zitellu in u stadiu preoperatoriu. Ma i tiurìi di Kohlberg anu un difettu più seriu: ùn riescenu à affruntà a quistione di perchè i zitelli anu bisognu di furmà idee nantu à elli, urganizenduli principarmenti intornu à a so appartenenza à u sessu maschile o femminile? Perchè u genaru hà a priorità annantu à l'altri categurie pussibuli di l'autodefinizione? Hè per affruntà stu prublema chì a prossima teoria hè stata custruita - a teoria di u schema sessuale (Berna, 1985).

Teoria di schema sessuale

Avemu digià dettu chì, da u puntu di vista di un approcciu sociocultural à u sviluppu mentale, un zitellu ùn hè micca solu un scientistu naturali chì s'impegna à a cunniscenza di a verità universale, ma un novu di una cultura chì vole diventà "unu di u so propiu", avè hà amparatu à fighjà a realità suciale attraversu u prisma di sta cultura.

Avemu ancu nutatu chì in a maiò parte di e culturi, a diferenza biologica trà l'omi è e donne hè sopra à una reta sana di credenze è norme chì permeate literalmente tutte e sfere di l'attività umana. In cunsiquenza, u zitellu hà bisognu à amparà parechji ditagli di sta reta: chì sò e norme è e regule di sta cultura in relazione à u cumpurtamentu adattatu di i diversi sessi, i so roli è e caratteristiche persunale? Comu avemu vistu, a teoria di l'apprendimentu suciale è a teoria di u sviluppu cognitivu offrenu spiegazioni ragiunate per cumu u zitellu in sviluppu puderia acquistà sta informazione.

Ma a cultura ancu insignà à u zitellu una lezione assai più profonda: a divisione in l'omi è e donne hè cusì impurtante chì deve diventà qualcosa cum'è un set di lenti à traversu chì tuttu u restu pò esse vistu. Pigliate, per esempiu, un zitellu chì vene à a kindergarten per a prima volta è trova assai ghjoculi novi è attività. Parechji criterii putenziali ponu esse utilizati per decide chì ghjoculi è attività à pruvà. Induve ghjucarà: in casa o fora ? Chì preferite: un ghjocu chì esige creatività artistica, o un ghjocu chì usa manipulazione meccanica? E se l'attività anu da esse fatta cù l'altri zitelli? O quandu pudete fà solu? Ma di tutti i criterii putenziali, a cultura mette unu sopra à tutti l'altri: "Prima di tuttu, assicuratevi chì questu o quellu ghjocu o attività hè adattatu per u vostru genere". À ogni passu, u zitellu hè incuraghjitu à guardà u mondu attraversu a lente di u so sessu, una lente chì Bem chjama u schema sessuale (Bern, 1993, 1985, 1981). Precisamente perchè i zitelli amparanu à evaluà i so cumpurtamenti attraversu questa lente, a teoria di schema di sessu hè una teoria di u cumpurtamentu di u rolu di u sessu.

I genitori è i prufessori ùn dicenu micca direttamente à i zitelli nantu à u schema sessuale. A lezziò di stu schema hè imperceptibilmente incrustata in a pratica culturale di ogni ghjornu. Imagine, per esempiu, un maestru chì vole trattà i zitelli di i dui sessi ugualmente. Per fà questu, li mette in fila à a fontana di beie, alternendu per un zitellu è una zitella. Se u luni nomina un picciottu in u duvere, dopu u marti - una zitella. Un numaru uguali di picciotti è di fimmineddi sò selezziunati per ghjucà in aula. Questa maestra crede chì insegna à i so studienti l'impurtanza di l'ugualità di genere. Idda hà ragiò, ma senza s'arricorda, li signala u rolu impurtante di u generu. I so studienti amparanu chì ùn importa micca quantu un'attività pò esse senza sessu, hè impussibile di participà à questu senza cunsiderà a distinzione trà maschile è femina. Aduprà «bicchieri» di u pianu hè impurtante ancu per memorizà i pronomi di a lingua nativa: ellu, ella, ellu, ella.

I zitelli amparanu à guardà à traversu i « lunettes » di u genere è à elli stessi, urganizendu a so imaghjini intornu à a so identità masculina o femina è liendu a so autoestima à a risposta à a quistione «Sò abbastanza maschile?» o "Sò abbastanza femminile?" Hè in questu sensu chì a teoria di u schema sessuale hè sia una teoria di l'identità di genere è ancu una teoria di u cumpurtamentu di u rolu di u sessu.

Cusì, a teoria di u schema di u sessu hè a risposta à a quistione chì, secondu Boehm, a teoria cognitiva di Kohlberg di u sviluppu di l'identità di genere è u cumpurtamentu di u rolu di u sessu ùn pò micca affruntà: perchè i zitelli urganizanu a so auto-imaghjini intornu à u so masculinu o masculinu. identità femminile in u primu locu? Cum'è in a teoria di u sviluppu cognitivu, in a teoria di u schema sessuale, u zitellu in sviluppu hè vistu cum'è una persona attiva chì agisce in u so propiu ambiente suciale. Ma, cum'è a teoria di l'apprendimentu suciale, a teoria di u schema di u sessu ùn cunsidereghja micca u cumpurtamentu di u rolu sessuale per esse inevitabbile o immutable. I zitelli l'acquistu perchè u generu hè diventatu u centru principale intornu à quale a so cultura hà decisu di custruisce a so visione di a realità. Quandu l'ideulugia di una cultura hè menu orientata versu i roli di genere, allora u cumpurtamentu di i zitelli è e so idee nantu à elli cuntenenu menu tipificazioni di genere.

Sicondu a teoria di u schema di genere, i zitelli sò constantemente incuraghjiti à vede u mondu in termini di u so propiu schema di genere, chì li impone di cunsiderà se un ghjocu o attività particulare hè adattatu per u sessu.

Chì impattu hà l'educazione materna ?

L'educazione di u Kindergarten hè una materia di dibattitu in i Stati Uniti, chì parechji ùn sò micca sicuri di l'impattu di i zitelli è i kindergartens in i zitelli; assai Americani crèdenu ancu chì i zitelli anu da esse criatu in casa da e so mamma. In ogni casu, in una sucità induve a maiò parte di e mamme travaglianu, a kindergarten face parte di a vita di a cumunità; in fatti, un numeru più grande di zitelli di 3-4 anni (43%) frequentanu a kindergarten chè quelli chì sò criati in casa soia o in altre case (35%). Vede →

Jugend

L'adolescenza hè u periodu di transizione da a zitiddina à l'adultu. I so limiti di età ùn sò micca strettamente definiti, ma apprussimatamente dura da 12 à 17-19 anni, quandu a crescita fisica praticamente finisce. Duranti stu pirìudu, un ghjovanu o una zitella righjunghji a pubertà è principia à ricunnosce cum'è una persona separata da a famiglia. Vede →

Lascia un Audiolibro