Fobia scolastica: cumu sustene un zitellu per u ritornu à a scola dopu u cunfinamentu?

Riturnà à a scola dopu longu settimane di confinamentu pare un puzzle, difficiule per i genitori di risolve. Un puzzle ancu più cumplessu per i genitori di i zitelli cù fobia scola. Perchè stu periodu di alluntanamentu da e classi hà più spessu accentuatu a so cunfusione è l'ansietà. Angie Cochet, psicologa clinica in Orléans (Loiret), avvirtenu è spiega perchè una cura specifica per questi zitelli hè impurtante in stu cuntestu senza precedente.

Cumu hè u cunfinamentu un fattore aggravante di fobia scolastica?

Angie Cochet: Per pruteggiri, u zitellu chì soffre di fobia di a scola andarà naturalmente si mette in evità. U cunfinamentu hè abbastanza favurevule à mantene stu cumpurtamentu, chì rende ancu più difficiule u ritornu à a scola. L'evitazione hè normale per elli, ma l'esposizione deve esse graduali. Forzamente mette un zitellu in a scola à tempu pienu hè esclusu. Puderia rinfurzà l'ansietà. I spezialisti sò quì per aiutà cù questa esposizione progressiva, è per sustene i genitori chì sò spessu indigenti è fatti per sentenu culpèvule. Inoltre, e misure di deconfinement sò in difficultà per esse postu, è u zitellu ùn pò micca preparà. U peghju serà u weekend prima di a ricuperazione.

In modu più generale, à chì hè dovutu sta fobia, issa chjamata "ansious school refus"?

AC: I zitelli cun "rifiu di scola ansiosa" si sentenu un timore irrazionale di a scola, di u sistema di scola. Questu pò esse manifestatu da un forte absenteismu in particulare. Ùn ci hè micca una causa, ma parechji. Puderà affettà i zitelli chjamati "alti putenziali" chì, perchè si sentenu annoiati à a scola, anu una impressione di lentezza in u so apprendimentu, chì genera ansietà. Ùn volenu più andà à a scola, ancu s’elli volenu sempre amparà. Cum'è i zitelli vittime di bullying à a scola. Per l'altri, hè a paura di u sguardu di l'altri chì pesa assai, soprattuttu in i diagrammi di perfezione espressi da anxiety di rendiment. Or i zitelli cù multi-dys è ADHD (disordine di deficit d'attenzione cù o senza iperattività), chì anu disabilità di apprendimentu, chì necessitanu accontu accademicu. Sò cunfruntati cù difficultà di adattazione à u sistema scolasticu accademicu è standardizatu.

Chì sò i sintomi abituali di sta fobia scolastica ?

AC: Certi zitelli ponu somatizà. Si lagnanu di mal di stomacu, mal di testa, o pò ancu sperimentà più dulore severu è fà attacchi pànicu, à volte severi. Puderanu guidà i ghjorni di a settimana normale, ma anu un focu d'ansietà dumenica sera dopu a pausa di u weekend. U peghju hè u periodu di vacanze scola, a ricuperazione hè un tempu assai difficiule. In i casi più serii, a cundizione generale di i so figlioli solu migliurà quandu abbandunonu u sistema di scola tradiziunale.

Chì ponu i genitori mette in piazza durante u cunfinamentu per facilità u ritornu à a scola ?

AC: U zitellu deve esse esposti à a so scola, quantu pussibule; passate da ellu o andate à Google Maps per vede a pruprietà. Da u tempu à u tempu fighjate ritratti di classe, di satchel, per questu si pò dumandà l'aiutu di u maestru. Deve esse fatte per parlà defuse l'ansietà di vultà à a scola, Parlà cù u prufessore per ghjucà u dramma, è ripiglià l'attività regulare di a scola prima di l'11 di maghju. Mantene in cuntattu cù un cumpagnu di classe chì u ghjornu di a ricuperazione puderia accumpagnallu per ch'ellu ùn si ritrova solu. Questi zitelli anu da esse capace ripiglià a scola gradualmente, una o duie volte à settimana. Ma a difficultà hè chì ùn serà micca una priorità per i prufessori in u cuntestu di u deconfinement.

Prufessiunali è diverse urganisazioni offrenu ancu suluzioni ...

AC: Pudemu ancu stallà un seguimentu psicologicu in video, o ancu mette i psicologi è i prufessori in cuntattu cù l'altri. De manière plus générale, il y a effectivement des dispositions spécifiques pour ces enfants, avec un possible recours au CNED ou au Sapad commun (1) Pour calmer l’anxiété, les parents peuvent proposer des exercices de relaxation et de respiration via l’application Petit Bambou [insert le lien web] ou le « Calme et attentif ». cum'è una rana" video.

I genitori anu una rispunsabilità per u rifiutu ansioso di andà à a scola chì certi zitelli mostranu ?

AC: Diciamu chì s'ellu qualchì volta sta angosce s'implante per mimica di fronte à i genitori stessi ansiosi, hè soprattuttu. un trait de caractère inné. I primi signali appariscenu spessu in a prima zitiddina. I prufessori anu un rolu à ghjucà in l'identificazione, micca solu i genitori, è u diagnosticu deve esse fattu da un psichiatru di u zitellu. Quelli chì li circundanu, i prufessori, i prufessiunali di a salute o i zitelli stessi ponu esse assai culpevuli versu i genitori, chì sò criticati per sente troppu o micca abbastanza, per esse troppu prutittivu o micca abbastanza. In i zitelli chì soffrenu di l'ansietà di separazione, ponu elli stessi culpisce i so genitori per furzà à andà à a scola. È i genitori chì ùn ponu micca u so figliolu in a scola pò esse u sughjettu di un rapportu à u Benessere di u zitellu, hè a doppia pena. In fatti, sò stressati cum'è i so figlioli, chì rende u compitu educativu difficiule è cumplicatu nantu à una basa di ogni ghjornu, portanu a credenza chì anu mancatu qualcosa. Hanu bisognu di aiutu fora è prufessiunale cum'è cura psicologica, è un sustegnu specificu in e scole.

In questu cuntestu di coronavirus, altri profili di zitelli ansiosi sò "à risicu", in u vostru parè?

A.C.: Iè, altri profili sò potenzialmente vulnerabili à l'avvicinamentu di a ripresa di e classi. Pudemu cità i zitelli chì soffrenu fobia di malatie, chì avarà difficultà à vultà à a scola per paura di cascà malati o di trasmette a malatia à i so genitori. Cum'è i zitelli fobichi di a scola, deve esse sustinutu è favuritu u dialogu famigliali, o ancu da i prufessiunali, chì ponu esse cunsultati oghje à distanza.

(1) I servizii di assistenza educativa in casa (Sapad) sò sistemi educativi naziunali dipartimentali destinati à furnisce i zitelli è l'adulescenti cù prublemi di salute o accidenti cù supportu educativu in casa. Questu hè per assicurà a continuità di a so educazione. Sti sistemi sò parti di a cumplementarità di u serviziu publicu, chì guarantisci u dirittu à l'educazione di ogni studiente malatu o feritu. Sò stati messi in piazza da a circular n ° 98-151 di u 17-7-1998.

Intervista di Elodie Cerqueira

Lascia un Audiolibro