cuntenutu
Salpingite: infiammazione di e tube di Falloppiu
Chì hè a salpingite?
Una salpingite currisponde à a inflammation di tubi uterini, o trombe di Faloppu. Dui in numeru, cunnessu l'utru à l'ovari, i tubi uterini sò strutture essenziali di u sistema riproduttivu femminile. In salpingite, entrambe e tube di Falloppiu sò generalmente affettate.
Chì sò e cause di salpingite?
In a maggior parte di i casi, a salpingite hè causata da infezzione di trasmissione sessuale (STI) cum'è :
- la chlamydia, causatu da i batteri Chlamydia trachomatis, chì conta circa 60% di i casi di salpingite;
- la gonorrea o "piscia calda", per via di e batterie Neisseria gonorrhoeae, chì raprisenta trà 5 è 10% di i casi di salpingite;
- una infezzione da micoplasma, chì pò esse causatu da Micoplasma et Ureaplasma urealyticum, chì riprisenta trà 5 è 20% di i casi di salpingite.
Mentre e STI sò e cause più cumune di salpingite, pò ancu esse causata daaltri agenti infittivi cumpresi streptococci, staphylococci, enterococci è enterobacteriaceae. L'infezzione cù questi germi pò risultà da:
- una altra infizzione avendu fattu in un organu vicinu à u trattu genitale;
- una intervenzione chirurgica cume u curettage uterinu è a cessazione volontaria di a gravidanza (abortu) per chirurgia;
- un esame medicu endo-uterinu cum'è isterosalpingografia è isteroscopia;
- l'inserzione di un DIU, o dispositivu intrauterinu (IUD).
In rari casi, a salpingite pò ancu esse u risultatu d'una infezzione specifica cum'è a tuberculosi o a bilharzia.
Quale hè affettatu da salpingite?
Trà u 55 è u 70% di i casi di salpingite cuncernanu e donne di menu di 25 anni. E persone più in risicu sò giovani donne chì ùn anu ancu avutu figlioli.
Chì hè u risicu di cumplicazioni?
A salpingite acuta pò progressà gradualmente, diventà cronica è causà complicazioni. In i casi i più gravi, stu sviluppu silenziu pò purtà à sterilità.
Chì sò i sintomi di salpingite?
In u 50-70% di i casi, a salpingite acuta hè asintomatica, vale à dì, hè invisibile cù l'assenza di sintomi caratteristici. Questu rende particularmente difficiule di diagnosticà l'infezzione.
In altri casi, a salpingite pò presentà cun segni diversi cume:
- a frevi abbastanza altu, chì pò esse accumpagnatu da brividi;
- dulore in u ventre inferiore, chì pò accade unilateralmente o bilateralmente, è chì pò ancu irradià in e cosce, in u spinu o ancu in i genitali esterni;
- leucorrea, vale à dì, scarica non sanguinosa da u vaginu, chì hè profusa è giallastra, è in certi casi purulenta;
- metrorragia, chì designanu a perdita di sangue d'origine uterina;
- urinazione brusgia;
- urge frequenti per urinate;
- disordini gastrointestinali cum'è nausea, gonfiore o stinzia.
Chì sò i fattori di risicu?
U risicu di sviluppà salpingite acuta hè più grande in i seguenti casi:
- sessu senza prutezzione;
- parechji partinarii sessuali;
- storia di STI o salpingite;
- uretrite in u cumpagnu sessuale;
- esami medichi endo-uterini;
- cirurgia endo-uterina.
Cume trattà a salpingite?
A salpingite deve esse trattata u più prestu pussibule per limità u risicu di cumplicazioni, è particularmente u risicu di sterilità. L'ospedale pò esse necessariu.
A gestione medica di a salpingite si basa nantu à a terapia farmacologica è u restu strettu in lettu. A terapia antibiotica hè messa in opera sicondu u germe patogenu rispunsevule di l'infezzione. L'analgesichi, l'antispasmodichi è i farmaci antiinflamatori ponu ancu esse aduprati secondu u casu.
U trattamentu medicamentu hè accumpagnatu da misure preventive:
- astenevi da u sessu o portanu preservativi finu à chì a guarigione sia cumpleta;
- screening è trattamentu di u (i) cumpagnu (i);
- effettuazione di test di screening per diverse STI.
Per limità u risicu di recidiva, a vigilanza medica hè ancu istituita dopu u trattamentu di salpingite.