Russula jaune d'or (Russula risigallina)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
  • Ordine: Russulales (Russulovye)
  • Famiglia: Russulaceae (Russula)
  • Genere: Russula (Russula)
  • Type: Russula risigallina (Russula golden yellow)
  • Agaricus chamaeleontinus
  • Agaric giallu
  • Agaricus risigallinus
  • Agaric giallu
  • Russula armenia
  • Russula chamaeleontina
  • Russula lutea
  • Russula luteorosella
  • Russula ochracea
  • Russula singeriana
  • Russula vitellina.

Russula golden yellow (Russula risigallina) photo and description

U nome di a spezia vene da l'aggettivu latinu "risigallinus" - l'odore di pollulu cù risu.

testa: 2-5 cm, finamente carnosa, prima cunvessa, po piatta, infine distintamente depressu. A punta di u caprettu hè liscia o ligeramente ribbed in funghi adulti. A pelle di u caprettu hè facilmente eliminata quasi cumpletamente. U capu hè finamente velvety à u toccu, a pelle hè opaca in u clima seccu, brillanti è brillanti in u tempu umitu.

Russula golden yellow (Russula risigallina) photo and description

U culore di u cappucciu pò esse assai variabile: da rossu-rosa à rossu cirasa, cù tinte gialli, giallu d'oru cù una regione cintrali aranciu scuru, pò esse cumpletamente giallu.

piastre: aderente à u gambu, quasi senza platti, cù vene à u puntu di appiccicazione à u capu. Finu, piuttostu raru, fragile, prima biancu, dopu giallu d'oru, culore uniforme.

Russula golden yellow (Russula risigallina) photo and description

Jambe: 3-4 x 0,6-1 cm, cilindricu, qualchì volta ligeramente fusiforme, magre, allargatu sottu à i platti è ligeramente affucatu à a basa. Fragile, prima solidu, dopu cavu, finamente corrugated. U culore di u troncu hè biancu, spots gialli appariscenu quandu hè maturu, chì ponu turnà marroni quandu toccu.

Russula golden yellow (Russula risigallina) photo and description

Pulp: magre in u cappellu è u troncu, ottu, fragile, biancu in a parti cintrali di u troncu.

Russula golden yellow (Russula risigallina) photo and description

polvere di spore: giallu, giallu brillanti, ocra.

Controversia: jaune vif, 7,5-8 x 5,7-6 µm, obovale, verruqueuse échinulée, tachetée de verrues hémisphériques ou cylindriques, jusqu'à 0,62-(1) µm, légèrement granuleuse, visiblement isolée, pas complètement amiloïde

Odore è gustu: carne cù un gustu dolce, dolce, senza assai odore. Quandu u fungo hè cumpletamente maturu, emette un odore pronunzianu di rosa secca, in particulare u platu.

In un boscu di muschiu umitu ombreggiatu, sottu à l'arburi caduti. Cresce in ogni locu da u principiu di l'estiu à u vaghjimu, abbastanza spessu.

Russula golden yellow hè cunsideratu comestible, ma "di pocu valore": a carne hè fragile, i corpi di fruttu sò chjuchi, ùn ci hè micca gustu di funghi. Pre-boiling hè cunsigliatu.

  • piccula taglia,
  • polpa fragile,
  • cuticule completamente staccabile (pelle nantu à u cappucciu),
  • u bordu ondulatu hè pocu pronunciatu,
  • culore cù sfumature da giallu à rossu-rosa,
  • piatti gialli d'oru in funghi maturi,
  • senza piatti,
  • odore dolce piacevule, cum'è una rosa appassita,
  • gustu dolce.

Russula risigallina f. luteorosella (Britz.) U capeddu hè di solitu bi-tonu, rosa à l'esternu è giallu à mezu. I corpi fruttifichi chì morenu sò generalmente un odore assai forte.

Russula risigallina f. roseipes (J Schaef.) U troncu hè più o menu rosa. U cappucciu pò esse più culurita o marmurata, ma micca di dui toni (per ùn esse cunfunditi cù Russula roseipes, chì hè assai più forte è anatomicamenti diffirenti in altri modi).

Russula risigallina f. bicolore (Mlz. & Zv.) Capu tutale biancu o ligeramente rosa pallidu à crema. L'odore hè debule.

Russula risigallina f. chamaeleontina (Fr.) Una forma cù un caprettu di culori brillanti. I culori varienu da u giallu à u russu cù qualchi tonalità verde, menu spessu debuli, borgogna, viole.

Russula risigallina f. Montana (Canta.) Cappellu cù un tintu verdudu o d’alivu. A forma hè probabilmente sinonima di Russula postiana.

Foto: Yuri.

Lascia un Audiolibro