Aneurisma Ruttu - Definizione, Sintomi è Trattamenti

Aneurisma Ruttu - Definizione, Sintomi è Trattamenti

L'aneurisma hè un gonfiore di u muru di l'arteria, a rottura di a quale porta à l'emorragia, cun risicu di morte. Pò implicà diversi organi cum'è i reni, u core o u cervellu.

Definizione aneurysm

Un aneurisma hè carattarizatu da una ernia in u muru di una arteria, resultendu in u debilitamentu di quest'ultima. L'aneurismi ponu stà zitti o rotti, causendu gravi prublemi di salute o ancu morte.

Un aneurisma pò accade in grande arterie cum'è quelle chì furniscenu sangue à u cervellu è l'aorta.

Un aneurismu pò ancu accade in arterie periferiche - di solitu daretu à u ghjinochju - ancu se a rottura di queste hè relativamente rara.

I dui posti più impurtanti per l'aneurismi sò:

In l'arteria chì lascia direttamente u core: hè un aneurismu aorticu. Include l'aneurisma di uaorta toracica è l'aneurismu di uaorta addominale.

In l'arteria chì furnisce u cervellu: hè un aneurisma cerebrale, spessu chjamatu aneurisma intracranicu.

Ci sò altri tippi d'aneurismi cum'è quelli chì affettanu l'arteria mesenterica (chì influenzanu l'arteria chì alimenta l'intestinu) è quelli chì afectanu l'arteria splenica è chì si verificanu in a milza.

Cuncirnendu l'aneurisma cerebrale, quest'ultimu pò causà una fuga o una ruttura di sangue, pruvucendu un sanguinamentu in u cervellu: si parla allora dichjoccu tippu emorragicu. U più spessu un aneurismu cerebrale da un vaso rottu si produce in u spaziu trà u cervellu è i tessuti (meningi) chì coprenu u cervellu. Stu tipu di colpu emorragicu hè chjamatu hemorragia subaracnoidea. A maiò parte di l'aneurismi cerebrali, tuttavia, ùn si rompenu. L'aneurismi cerebrali sò più cumuni in l'adulti chè in i zitelli è più cumuni in e donne chè in l'omi.

Cause di aneurismu rottu

Cumu sò furmati aneurismi?

U gonfiore in un'arteria si face per via di u diradimentu di u so muru, chì permette à a pressione sanguigna di allargà di manera anormale u muru arteriale.

Un aneurismu aorticu adopra di solitu a forma di un rigonfugiu chì hè uniforme in tuttu l'arteria, mentre chì l'aneurismu cerebrale invece porta à a furmazione di un rigonfiu chì prende a forma di un saccu, di solitu in un locu induve l'arterie sò più fragili.

L'aneurismi cerebrali rotti sò a causa più cumuna di un tipu di colpu cunnisciutu cum'è emorragia subaracnoidea. Stu tipu di colpu hè menu cumunu ch'è u colpu ischemicu.

Perchè si sviluppanu aneurismi?

Ùn si capisce micca cumpletamente perchè u muru arteriale si indebolisce è cumu si face per causà un aneurisma.

Si sà, tuttavia, chì ci sò una serie di fattori di risicu (vede sottu) chì sò cunnisciuti per esse associati à u sviluppu di aneurismi.

Diagnosticu di l'aneurismu cerebrale

Se avete un mal di testa improvvisu o severu o altri sintomi possibbilmente relativi à un aneurisma, averete un test o una serie di test per determinà se stai sanguinendu in u spaziu trà u vostru cervellu è u tessutu circostante (emorragia subaracnoidea) o una forma di colpu .

S'ellu hè statu sanguinatu, a squadra d'urgenza determinerà se un aneurisma hè a causa.

Sì avete sintomi di un aneurismu cerebrale senza rottura - cume u dolore daretu à l'ochju, prublemi di visione, è paralisi da un latu di u visu - probabilmente sarete sottumessi à i stessi test.

I test di diagnosticu includenu:

  • Tomografia computerizata (CT). Questa CT hè di solitu a prima prova aduprata per determinà s'ellu ci hè un sanguinamentu in u cervellu.
  • Imaging per risonanza magnetica (MRI). Una MRI utilizza un campu magneticu è onde radio per creà immagini dettagliate di u cervellu. Ella valuta l'arterie in dettaglio pò identificà u situ di l'aneurisma.
  • Test di fluidu cerebrospinali. L'emorragia subaracnoidea porta spessu à a presenza di globuli rossi in u fluidu cerebrospinale (fluidu chì circonda u cervellu è a spina). Questa prova hè fatta se ci sò sintomi di aneurismu.
  • Angiografia cerebrale o angioscanner. Durante sta prucedura, u duttore injecta un tintu in un cateteru in una grande arteria - di solitu in l'inguine. Questa prova hè più invasiva di l'altri è tipicamente aduprata quandu altri test di diagnosticu ùn furniscenu micca abbastanza informazioni.

Aduprà testi di imaging per schermà per aneurismi cerebrali ininterrotti ùn hè generalmente raccomandatu a menu chì u paziente abbia una storia familiare cun un parente di primu gradu (genitore, fratellu).

Cumplicazioni di l'aneurismu

A maggior parte di e persone chì campanu cun aneurismu ùn soffrenu micca di e cumplicazioni. Gestisce i fattori di risicu hè impurtante, tuttavia.

Cumplicazioni di l'aneurisma sò i seguenti:

  • Tromboembolismu venoso: U bloccu di una vena da un coagulu di sangue pò causà dolore in un organu cum'è l'abdomen o u cervellu, è in l'ultimu casu pò causà un colpu.
  • Dolore toracicu severu è / o lumbaru: si verifica dopu à un aneurisma di aorta silenziosa o rotta.
  • angina pectoris : Certi tipi d'aneurismu ponu purtà à angina pectoris, dolore in relazione cù arterie ristrette chì furniscenu una scarsa alimentazione à u core.

U casu di l'aneurisma cerebrale

Quandu un aneurisma cerebrale si rompe, u sanguinamentu di solitu dura solu pochi secondi. U sanguinamentu pò causà danni à e cellule cerebrali circundanti (neuroni). Aumenta ancu a pressione in u craniu.

Se a pressione diventa troppu alta, u fornimentu di sangue è ossigenu à u cervellu pò esse disturbatu finu à u puntu chì a inconscienza o ancu a morte pò accade.

E cumplicazioni chì ponu sviluppà dopu à una rupture d'aneurisma includenu:

  • Un altru sanguinamentu. Un aneurisma rottu pò sanguinà torna, causendu ulteriori danni à e cellule cerebrali.
  • Vasospasmu. Dopu un aneurisma, i vasi sanguigni in u cervellu si ponu restringe improvvisamente è temporaneamente: questu hè un vasospasmu. Questa anormalità pò limità u flussu di sangue à e cellule cerebrali, causendu un colpu ischemicu è causendu ulteriori danni à i neuroni.
  • Idrocefalu. Quandu un aneurismu ruttu causa un sanguinamentu in u spaziu trà u cervellu è u tessutu circostante (emorragia subaracnoidea), u sangue pò bloccà u flussu di fluidu (chjamatu fluidu cerebrospinale) chì circonda u cervellu è u corpu. spina. Sta cundizione pò causà un eccessu di fluidu cerebrospinali chì aumenta a pressione annantu à u cervellu è pò dannà i tessuti: hè idrocefalu.
  • Iponatremia. L'emorragia subaracnoidea dopu à un aneurisma cerebrale pò disturbà l'equilibriu di sodiu in u sangue. Questu pò pruduce danni in l'ipotalamu, una zona à a basa di u cervellu. A bassi livelli di sodiu in u sangue (chjamata iponatremia) pò purtà à gonfiore di i neuroni è danni permanenti.

Lascia un Audiolibro