Psycho: cumu aiutà un zitellu per riduce e so fobie?

Lola, 6 anni, vene cù a so mamma à l'uffiziu di Anne-Laure Benattar. A zitella pari assai calma è gentile. Ella osserva a stanza è soprattuttu i cantoni. A so mamma mi spiega chì dapoi uni pochi d'anni, l'aragni l'anu spaventatu, è dumanda chì u so lettu sia verificatu ogni notte prima di dorme. Ella pensa à questu quasi tuttu u tempu da quandu si sò trasferiti in questa nova casa è hà "fits" regularmente. 

Tutti l'adulti è i zitelli ponu esse affettati da fobie. Trà questi, u timore estremu di l'aragni hè assai cumuni. Pò esse disattivante, postu chì pruduce reazzione chì impediscenu a vita normale. 

A sessione cù Lola, guidata da Anne-Benattar, psicoterapeuta di u corpu

Anne-Laure Benattar: Dimmi ciò chì ti passa in relazione à...

Lola : Ùn dì nunda ! Ùn dì nunda ! A vi spiegheraghju… A parolla mi fa paura ! Guardu in ogni locu in i cantoni è ancu in u mo lettu prima di dorme...

A.-LB: E se ne vede unu?

Lola : grigu ! Esce da a stanza, mi suffocu ! Aghju paura di more è chjamu i mo parenti !

A.-LB: Oh si ! Hè assai forte! Hè dapoi u muvimentu?

Lola : Iè, ci n'era unu in u mo lettu a prima notte è aghju avutu assai paura, in più aghju persu tutti i mo amichi, a scola chì mi piaceva è a mo stanza...

A.-LB: Iè, u muvimentu hè qualchì volta dulurosu, è ancu truvà unu in u lettu! Vulete ghjucà un ghjocu?

Lola :Oh si !!!

A.-LB: Prima penserete à un tempu quandu site serenu è cunfidendu.

Lola :  Quandu ballu o disegnu mi sentu assai bè, forte è cunfidendu !

A.-LB: Hè perfettu, pensate à quelli mumenti assai forti, è aghju messu a mo manu nantu à u vostru bracciu per chì tenete stu sentimentu cun voi.

Lola : Ah, chì si senti bè!

A.-LB: Avà pudete chjude l'ochji è imagine in una sedia di cinema. Allora imaginate una schermu nantu à quale vi vede una maghjina fissa in biancu è neru prima di u muvimentu, in a vostra stanza. Lasciate u filmu per un pocu tempu, finu à chì u "prublema" hè risoltu è vi sentite assai megliu. Pigliate u sintimu di serenità è di cunfidenza cun voi durante stu filmu è stà cunfortu in a vostra sedia. Andemu ?

lola : Iè ok, và. Aghju un pocu paura... ma va bè... Eccu, aghju finitu u filmu. Hè stranu, era diversu, cum'è eru luntanu in a mo sedia mentre un altru mè stava vivendu a storia. Ma aghju sempre un pocu a paura di i ragni, ancu s'è a parolla ùn mi dà più fastidio.

A.-LB: Iè hè normale, ancu mè un pocu !

lola : Ci n'hè unu in l'angulu, è ùn mi fa paura à pena !

ALB: Sè avete bisognu à esse un pocu più serenu, pudemu cuntinuà l'esercitu cù dui altri passi. Ma stu passu hè digià assai impurtante.

Cosa hè una fobia? A decrittazione di Anne-Laure Benattar

A fobia hè l'associu di una paura cù un ughjettu particulari (insetti, animali, u bughju, etc.). Assai spessu, u timore pò riferisce à u cuntestu di quandu u prublema hè accadutu prima. Per esempiu, quì a tristezza di u muvimentu è l'aragnu in u lettu sò assuciati in u core di Lola.

L'arnesi per aiutà Lola à superà a so fobia di l'aragni

PNL Disociation Simple 

L'ughjettu hè di "disociate" a tristezza da l'ughjettu di u timore, è questu hè questu questu esercitu permette, in a so versione simplice, per pudè applicà in casa.

S'ellu ùn hè micca abbastanza, avemu da cunsultà un terapeuta specializatu in PNL. Una o più sessioni seranu necessarie secondu l'altri prublemi chì a fobia pò ammuccià. In l'uffiziu, l'esercitu hè un pocu più cumplessu (doppia dissociazione) cù una liberazione più cumpleta.

Fiori di Bach 

I fiori di Bach ponu furnisce un sollievu per i teme estremi: cum'è Rock Rose o Rescue, un rimediu di sollievu da u Dr Bach, chì allevia l'ansietà intensi è dunque e reazioni fobiche.

Fusione

Un "anchoring" nantu à una parte di u corpu, nantu à u bracciu per esempiu, di un sensu piacevule, cum'è a serenità o a cunfidenza, permette di vive megliu un mumentu particulari cunnessu à a risorsa. 

truccu :  L'ancora pò esse fatta da u zitellu stessu è riattivatu regularmente per acquistà cunfidenza in certe situazioni. Hè un auto-ancoraggio.

 

Lascia un Audiolibro