Prevenzione è trattamentu medicu di l'infartu di miocardu

Prevenzione è trattamentu medicu di l'infartu di miocardu

Prevenzione di l'infartu

A prevenzione di l'infartamentu implica a gestione di fatturi di risichi. Per limità u risicu di un infartu, duvete smette di fumà è di beie eccessivamente. Pò esse impurtante cambià alcune di e vostre cattivi abitudini, per esempiu per luttà contr'à u sovrappesu è l'ipercolesterolemia (= lipidi in eccessu in u sangue).

Certi droghe cum'èaspirina pò esse prescrittu cum'è una misura preventiva in e persone à risicu elevatu di soffre di un infartu, cume e statine ponu curregge u colesterolu altu.

Trattamenti medichi per infartu

U trattamentu di l'infartamentu deve cumincià u più prestu pussibule, appena l'ambulanza ghjunghjerà chì purterà a persona malata in un'unità di cardiologia interventistica.

I medicinali ponu esse dati per diluisce u sangue è aiutanu u flussu di sangue à u core. Pò esse, per esempiu, l'aspirina o l'agenti trombolitici, chì distrughjenu u coagulu chì obstruisce l'arteria. U più veloce hè datu u tromboliticu, megliu sò e possibilità di sopravvivenza. E cumplicazioni sò ancu menu gravi.

À l'uspidale, a angioplastia pò esse rializatu. Da antiplatelet (clopidogrel, aspirina, prasugrel) pò esse prescritti per limità u risicu di una nova formazione di coaguli. L'eparina, un anticoagulante per diluisce u sangue, inibitori ACE aduprati in pressione alta, è trinitrina (nitroglicerina) pò ancu esse dati. I bloccanti beta ponu facilità u travagliu di u core, rallintendu a frequenza cardiaca è abbassendu a pressione sanguigna. A prescrizione di statine, chì sò medicazione per u colesterolu, pò migliurà a sopravvivenza se sò date rapidamente.

I analgesici cume a morfina ponu esse prescritti. U trattamentu farmacologicu, di solitu custituitu di beta-bloccanti, agenti antipiastrinici, statine è inibitori ACE, hè individualizatu per ogni paziente è pò cambià cù u tempu. In tutti i casi, a droga deve esse presa regularmente. U trattamentu prescrittu deve esse seguitu currettamente.

À u livellu chirurgicu, a angioplastia hè dunque realizatu. Questu hè per sbloccà l'arteria bloccata. Per fà questu, u duttore inserisce un tubu longu, finu è flessibile, un cateteru, in a coscia è poi va finu à u core. À a fine di u cateteru ci hè un pallone chì pò esse gonfiatu. Cusì, schiaccia u coagulu è ristabilisce a circulazione sanguigna. a stent, una spezia di primavera, pò esse poi installata. Permette à l'arteria di stà largamente aperta, à un diametru nurmale. a bypass pò ancu esse realizatu. Questa hè una prucedura chirurgica chì permette di devia u flussu di sangue. Ùn passa più per a parte di l'arteria bluccata da aterosclerosi ma da un altru caminu. Cusì, a circulazione di sangue versu u core hè migliurata. Concretamente, u chirurgu mette à ogni latu di a zona bluccata un vasu di sangue presu da un'altra parte di u corpu (generalmente da a gamba). U sangue passa per stu novu "ponte". Se più di una zona hè ostruita, più di un bypass pò esse necessariu.

Dopu un infartu di miocardu, l'esami stimeranu l'estensione di a zona danneggiata di u musculu cardiacu, rilevanu una pussibile complicazione, cume l'insufficienza cardiaca, è valutanu u risicu di recidiva. À a fine di a so ospedalizazione, a persona chì hà subitu un attaccu di core serà offerta una riabilitazione cardiovascular. In l'annu dopu, duverà andà assai regulare à u so duttore generale è u so cardiologu per un seguitu assai vicinu.

Lascia un Audiolibro