cuntenutu
Pluteus variabilicolor (Pluteus variabilicolor)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
- Genere: Pluteus (Pluteus)
- Type: Pluteus variabilicolor (Pluteus variegated)
:
- Pluteus castri Justo & EF Malysheva
- Pluteus castroae Justo & EF Malysheva.
L'etimolugia di u nome hè da u latinu pluteus, im è pluteum, in 1) un canopy mobile per a prutezzione; 2) muru difensivu fissu, parapettu è variabili (lat.) - cambiabile, variabile, culore (lat.) - culore. U nome vene da u culore di u capu, chì varieghja da u giallu à l'aranciu à u marrone-aranciu.
Plyutey multicolore hè statu descrittu duie volte. In u 1978, u micologu ungherese Margita Babos è dopu in u 2011 Alfred Husto, in cullaburazione cù EF Malysheva, ridiscrittu u listessu fungi, dendu u nome Pluteus castri in onore di a micologa Marisa Castro.
testa medium size 3-10 cm in diameter flat, flat-convex, smooth (velvety in young mushrooms), with venes (plates translucent), à volte ghjunghje à a mità di u cappucciu, giallu, aranciu, aranciu-marrone, cù una corona centrale più scura. , spessu radialmente arrugata-vene, in particulare in u centru è in specimens maturi, higrofanu.
A carne hè gialla-bianca, sottu a superficia di a cuticule hè gialla-aranciu, senza odore è gustu speciale.
Imenofore fungo - lamellare. I platti sò liberi, spessu situati. In i ghjovani mushrooms, sò bianchi, cù l'età diventanu rosa in culore cù bordi più ligeri.
stampa di spore rosa.
Controversia 5,5-7,0 × 4,5-5,5 (6,0) µm, in media 6,0 × 4,9 µm. Spore largamente ellissoidali, a globu pienu.
Basidia 25–32 × 6–8 µm, a forma di mazza, a 4 spore.
Cheilocystidia sò fusiformi, a forma di fiaschetta, 50-90 × 25-30 µm, trasparenti, a pareti sottili, spessu cù appendici brevi larghi à l'apice. In a photo, cheilocystidia è pleurocystida à u bordu di u pianu:
Pleurocisti rari, fusiformi, a forma di fiasco o utriformi, di dimensioni 60-160 × 20-40 µm. In a foto di un pleurocystid à u latu di a piastra:
Pileipellis hè furmatu da l'imeniderma da elementi terminali più brevi, a forma di mazza, arrotondati o cilindrichi è cellule allungate 40–200 × 22–40 µm, cù pigmentu giallu intracellulare. In certi zoni di a cutícula, predomina l'imenidermu cù cellule curtite; in altre parti, i celluli allungati sò forti predominanti. Spessu l'elementi di i dui tipi sò mischiati, indipende chì sò in u centru o à a riva di u pileus. In a photo, l'elementi terminali di u pileipellis:
Pileipellis cù elementi finali in forma di mazza è elementi allungati, ancu assai allungati:
I caulocystidia sò presenti longu à tutta a lunghezza di u gambo 13-70 × 3-15 µm, cilindricu-claviculari, fusiformi, spessu mucosa, generalmente raggruppati.
Jambe cintrali di 3 à 7 cm di longu è 0,4 à 1,5 cm di larghezza, carattarizatu da una forma cilindrica cù un ligeru ispessimentu versu a basa, longitudinalmente fibru in tutta a lunghezza, gialla, in esemplari adulti cù una tinta rossa più vicinu à a basa. .
Cresce singolarmente in arbusti, o in gruppi più o menu grande di esemplari nantu à tronchi, scorcia o resti di legnu in decadenza d'arburi larghi: querce, castagnu, betula, aspen.
Ci sò stati casi di crescita nantu à traverse di ferrovia.
U mushroom pò esse truvatu pocu, ma u so habitat hè abbastanza largu: da l'Europa cuntinentale, u Nostru Paese à l'isule giapponesi.
Funghi inedible.
Pluteus variabilicolor, per via di u so culore aranciu-giallu distintivu, pò esse solu cunfunditu cù altre spezie di culore simili. I caratteristiche macroscopicamente distinti sò spessu un marghjenu profusamente striatu.
Frusta gialla di leone (Pluteus leoninus)
Ha un pileipellis trichodermic cù ife terminali erette, spessu septate, strettamente fusiformi. Ci sò sfumature di marroni in u culore di u caprettu, è a punta di u caprettu ùn hè micca strisciata.
Frusta d'oru (Pluteus chrysophaeus)
Ha un pileipellis furmatu da l'imeniderma da cellule sferoidali, in certi casi ligeramente a forma di pera. Differisce in dimensioni più chjuche è a prisenza di tonalità marroni in u culore di u capu.
Pluteus aurantiorugosus (Trog) Sacc. hà un cappellu rossu-aranciu.
In Pluteus romellii (Britzelmayr) Saccardo, solu a perna hè culurita gialla, è u cappellu, à u cuntrariu di u plute multicolore, hà un culore marrone.
Foto: Andrey, Sergey.
Microscopia: Sergey.