cuntenutu
Analisi di livellu di fosforu
Definizione phosphorus
Le Fosfaru hè un minerale essenziale per parechje reazzione cellulare, in particulare per i miccanismi energetichi di e cellule musculari. U fosforu ghjoca ancu un rolu in mineralizazione di u tissutu ossu, cum'è u Calcium.
Circa u 85% di u fosforu hè incorporatu in l'osse. U fosforu di sangue, chì si trova in forma di fosfatu monosodicu o disodiu, in particulare, raprisenta solu l'1% di u fosforu tutale.
Parechji fattori sò implicati in a regolazione di i livelli di fosforu in u sangue (fosforemia), di i quali:
- livellu di vitamina D (aumenta l'assorbimentu digestivu)
- ormone paratiroideu (aumenta l'assorbimentu digestivu è l'escrezione renale)
- ormone di a crescita (aumenta l'assorbimentu digestivu)
- corticosteroidi (aumentanu l'escrezione)
Perchè fà un test di fosforu di sangue?
A dosa di fosforu in sangue hè indicata in casu di disordini ossi o in i persone ricoverati, in i quali i disordini di fosforemia sò frequenti.
Questa dosa di fosforu hè sempre assuciata à quella di calciu (calcimia) è certi creatinina (creatinina serica).
In effetti, a determinazione di u livellu di calciu permetterà à u duttore di rilevà a iperparathyroïdie (chì provoca ancu un aumentu di calciu sericu).
Chì risultati pudemu aspettà da una analisi di fosforu?
Le a dosa u fosforu hè uttenutu da un campione di sangue, da a venipuntura di solitu à u piezzu di u govitu.
Dose urinaria (fosfaturie) hè ancu pussibule: in questu casu, tutte l'urine devenu esse raccolte in 24 ore. Questa dosa pò esse necessaria in casu di disordini renali, suspettati disordini di e ghiandole paratiroide è di sicuru disordini ossi.
Hè spessu indicatu quandu i risultati di u test di sangue indicanu bassa fosforemia, per affinà u diagnosticu.
Chì risultati pudemu aspettà da un'analisi di u livellu di fosforu?
Cum'è una guida, e concentrazioni normali di fosforu sanguinu sò trà 0,8 è 1,5 mmol / L o 25 è 45 mg / L. In i zitelli, sò trà 1,5 è 2 mmol / L.
Una diminuzione di u livellu di fosforu in u sangue hè chjamata ipofosfatemia ; un aumentu hè chjamatu iperfosforemia.
Quandu u fosforu di sangue è urina hè bassu (fosfaturia menu di 10 mmoL / 24 h), l'ipofosfatemia hè u più spessu ligata à un prublema digestivu: malassorbimentu, presa di antiacidi, alcolismu crònicu.
Quandu, à u cuntrariu, a fosfaturia hè alta, hè pussibule chì a persona soffre di fosforu o di diabete fosfatatu (perdita di fosforu in l'urina). Ulteriori esami seranu dunque necessarii.
L'ipofosfatemia hè cumuna in i pazienti ospedalizati (1 à 3%) è in particulare in quelli in cura intensiva (30 à 40%).
L'iperfosfatemia, invece, hè una pussibule complicazione di fallimentu renale crònicu. Siccomu anomalie in i livelli di fosforu sanguinu ponu purtà à varie complicazioni cardiache, respiratorie o musculari, hè impurtante rilevalli è trattalli rapidamente.
Leghjite puru: Disturbi di a tiroide A nostra scheda informativa nantu à u calciu |