Phlebia tremblante (Phlebia tremellosa)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Polyporales (Polypore)
- Famiglia: Meruliaceae (Meruliaceae)
- Genere: Phlebia (Phlebia)
- Type: Phlebia tremellosa (Phlebia trembling)
- Merulius tremante
:
- Agaricus betulinus
- Xylomyzon tremellosum
- Sesia tremula
- Funghi di l'arburu
Storia di u nome:
Originariamente chjamatu Merulius tremellosus (Merulius trembling) Schrad. (Heinrich Adolf Schrader, German Heinrich Adolf Schrader), Spicilegium Florae Germanicae: 139 (1794)
In u 1984 Nakasone è Burdsall trasfirìu Merulius tremellosus à u genus Phlebia cù u nome Phlebia tremellosa basatu nantu à studii di morfologia è di crescita. Più recentemente, in u 2002, Moncalvo et al. cunfirmatu chì Phlebia tremellosa appartene à u genus Phlebia basatu nantu à e teste di DNA.
Cusì u nome attuale hè: Phlebia tremellosa (Schrad.) Nakasone & Burds., Mycotaxon 21:245 (1984)
Stu fungo stranu hè largamente distribuitu in diversi cuntinenti. Pò esse truvatu nantu à u legnu mortu di legnu duru o qualchì volta di legnu. A forma tipica di Phlebia trembling hè un esempiu classicu di ciò chì i micologi chjamanu un corpu di fruttu "effused-reflexed": a superficia di spore si estende nantu à u legnu, è solu una piccula quantità di polpa si prisenta in forma di un pocu allargatu è plegatu. bordu superiore.
Altre caratteristiche distintive includenu una superficia traslucida, aranciu-rosata chì porta spore chì mostra pieghe è sacche prufonde prominenti, è un margine superiore biancu è pubescente.
U corpu di fruttu: 3-10 cm di diametru è finu à 5 mm grossu, in forma irregulare, prostrate nantu à u sustrato cù l'hymeniu nantu à a superficia, salvu un ligeru "influx" superiore.
Bordu superiore rotulatu pubescente, biancu o cù un revestimentu biancu. Sottu u revestimentu, u culore hè beige, rosatu, forsi cù un tinte giallu. Quandu u tremulu Phlebia cresce, a so punta superiore, vultata, acquistenu una forma ligeramente sinuosa, è a zoning pò appare in u culore.
superficia di fondu: trasluzente, spessu un pocu gelatinosa, aranciu à aranciu-rosa o aranciu-russu, à marroni in età, spessu cù zonazione pronunzianu - quasi biancu versu u bordu. Coperta cù un mudellu arrugatu cumplessu, chì crea l'illusione di porosità irregulare. U tremulu di flebia cambia assai cù l'età, questu hè soprattuttu evidenti in quantu cambia l'imenoforu. In i ghjovani specimens, quessi sò picculi arrughe, plegamenti, chì poi s'approfondiscenu, acquistendu un aspettu sempre più stranu, s'assumiglia à un labirintu cumplessu.
Jambe: manca.
Myakotb: biancu, assai magre, elasticu, pocu gelatinoso.
Odore è gustu: Nisun gustu o odore speciale.
polvere di spore: Biancu.
Controversia: 3,5-4,5 x 1-2 microns, liscia, fluente, micca amiloide, cum'è salsiccia, cù duie gocce d'oliu.
Saprofitu nantu à u legnu mortu di caduti (preferite u largu) è, raramente, spezie coniferi. I corpi di fruttu sulitariu (raramente) o in gruppi chjuchi, ponu unisce in clusters abbastanza grande. Causanu a putrefa bianca.
Da a seconda mità di a primavera finu à u fretu. I corpi di frutti sò annuali, ponu cresce nantu à u stessu troncu ogni annu finu à chì u sustrato hè sbulicatu.
U tremulu di Phlebia hè diffusa in quasi tutti i cuntinenti.
Inconnu. U fungo ùn hè apparentemente micca velenoso, ma hè cunsideratu inedible.
Foto: Alexander.