Mycena haematopus (Mycena haematopus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Mycenaceae (Mycenaceae)
- Genere: Mycena
- Type: Mycena haematopus (Mycena à pattes de sang)
:
- Agaricus haematopodus
- Agaricus haematopus
Sè vo andate in u boscu micca solu per i funghi, ma ancu per i mora, ùn pudete micca nutà a caratteristica caratteristica di stu fungus: oozes un zuccaru viole chì macchia i vostri ditte cum'è u zuccu di mora.
Mycena blood-legged - unu di i pochi tippi di micene facilmente identificati: da a liberazione di succhi di culore. Unu hè solu à strincà a polpa, soprattuttu à a basa di a gamba, o rompe a gamba. Ci sò altri tipi di "sanguinamentu" mycenae, per esempiu, Mycena sanguinolenta, in quale casu avete da attentu à l'ambienti, sti mycenae crescenu in diversi boschi.
testa: 1-4 cm di diàmitru, campanu ovale quandu ghjovanu, diventendu largamente cunici, largamente campanu o quasi prostratu cù l'età. U bordu hè spessu cun una piccula parte sterile, diventendu ragged with age. A pelle di u caprettu hè secca è polverosa cù u polveru finu quandu ghjovanu, diventendu calva è appiccicosa cù l'età. A tessitura hè qualchì volta finamente uniformata o ondulata. U culore hè rossu marrone scuru à marrone rossu in u centru, più chjaru versu u bordu, spessu sguassate à rosa grisgiu o quasi biancu cù l'età.
piastre: ristrettu, o cultivatu cù un dente, sparse, largu. Piatti pieni (arrivà à i gammi) 18-25, ci sò piatti. Whiteish, diventendu grisgiu, rosatu, rosa-grisgiu, borgogna pallida, à volte cù spots viole cù l'età; spessu macchiati marroni rossi; i bordi sò dipinti cum'è u cantu di u capu.
Jambe: longu, magre, 4-8 centimetri longu è circa 1-2 (finu à 4) millimetri di grossu. Cavu. Liscia o cù capelli rossi pallidi situati più grossi versu a basa di u troncu. In u culore di u caprettu è più scuru versu a basa: rossu marronu à marrone rossu o quasi viole. Emette succhi "sanganti" rossi-viole quandu pressatu o rottu.
Pulp: magre, fragile, pallida o in u culore di u capeddu. A polpa di u caprettu, cum'è u troncu, libera u zuccu "sangnutu" quandu hè dannatu.
ciavuru: ùn hè micca sfarente.
Taste: indistinguibile o pocu amara.
polvere di spore: Biancu.
Controversia: ellipsoidale, amiloide, 7,5 – 9,0 x 4,0 – 5,5 µm.
Saprofitu nantu à u legnu deciduous (l'apparizione di spezie coniferi nantu à u legnu hè raramente citatu). Di solitu nantu à tronchi ben decomposti senza cortezza. Cresce in raggruppamenti densi, ma pò cresce solu o spargugliati. Provoca a putrefa bianca di legnu.
U fungus in diverse fonti hè classificatu cum'è inedible o senza valore nutrizionale. Certi fonti indicanu cum'è comestible (cundizionalmente comestible), ma senza gustu. Ùn ci hè micca dati nantu à a toxicità.
Da a primavera à a fini di u vaghjimu (è l'invernu in i climi caldi). Diffusa in l'Europa orientale è uccidintali, l'Asia Centrale, l'America di u Nordu.
Mycena sanguinolenta (Mycena sanguinolenta) hè assai più chjuca in grandezza, secrete un zuccaru rossu acquosa è generalmente cresce in terra in boschi coniferi.
Mycena rosea (Mycena rosea) ùn emette micca succhi "sanganti".
Alcune fonti citanu Mycena haematopus var. marginata, ùn ci hè ancora infurmazione dettagliata nantu à questu.
Mycena à pattes de sang est souvent affectée par le parasite du champignon Spinellus bristly (Spinellus fusiger).
Foto: Vitali