U mo figliolu hà un amicu imaginariu

L'amicu imaginariu, un cumpagnu per cresce

Quandu Clémentine si mette à tavula, mette una sedia per Lilo. A sedia ferma viota ? Hè normale : solu Clémentine pò vede Lilo, i grandi ùn ponu vede. Lilo hè u so amicu imaginariu.

"Quandu un zitellu di 4 o 5 anni inventa un cumpagnu imaginariu, mostra a creatività: ùn hè per niente preoccupante", rassicura Andrée Sodjinou, psicologa clinica. L'amicu imaginariu hè un cumpagnu chì u sustegnu in u so sviluppu, un alter ego nantu à quale u zitellu pò prughjettà i prublemi chì ùn pò micca trattà solu. U zitellu hà una rilazioni spiciali cun ellu, cum'è si pò cù a so pupa o u so teddy bear, salvu chì l'amicu imaginariu hè un pari, à quale ellu pò dunque attribuisce e so paure, e so emozioni. Stu amicu hè assai investitu emotivamente : ùn si tratta micca di esse maliciosu cun ellu, ancu s'ellu qualchì volta ti ingaghja. Saria cum'è rompe qualcosa chì u zitellu tene.

Un cumpagnu di ghjocu è cunfidendu 

Fate un passu in daretu. In tutti i so ghjochi, u vostru zitellu hè guidatu da a so imaginazione. Ùn hè micca a so manta chì u cunsola un veru cumpagnu ? In ocasu, pudete ricurdà chì u so amicu "ùn hè micca veramente reale", ma ùn pruvate micca di cunvince. Hè un dibattitu sterile. Un zitellu di questa età ùn distingue chjaramente trà reale è imaginariu, è in ogni modu, sta fruntiera ùn hà micca u listessu valore simbolicu chì per noi adulti. Per u zitellu, ancu s'ellu ùn esiste micca per "reale", esiste in u so core, in u so universu, è questu hè ciò chì importa.

Un "amicu" chì l'aiuta à cresce

Se u vostru zitellu vi incuraghjenu à unisce à u ghjocu, seguitate u vostru stintu è u vostru desideriu. Puderia esse interessante di chatter cù questu Lilo, ma s'ellu vi disturba, dite micca. U cumpagnu imaginariu ùn deve micca interrugatu e regule di a vita di famiglia, u lunae di u zitellu. S'ellu diventa una vergogna, una custrizzione, chì pone un prublema. Accuminciate à parlà cù u vostru loulou, per vede cumu percepisce e cose. Ma ellu pò dà solu i motivi chì sò a portata di un zitellu. "Un amicu imaginariu chì occupa troppu spaziu vene à parlà di un prublema chì ùn si pò dì, ma chì occupa troppu spaziu in a vita di u zitellu", spiega Andrée Sodjinou.

Sì stu cumpagnu diventa fonte di cunflittu, dumandate à un shrink per cunsiglii. Prima, andate à cunsultà trà l'adulti: "U prublema di u zitellu spessu resonate cù spazii grisgi di i genitori", ricorda u psicologu. Forse pudete truvà ciò chì deve esse dettu o fattu cusì chì a situazione torna à a normalità. Un cumpagnu imaginariu hè quì aiuta u zitellu à cresce, micca u cuntrariu. 

Lascia un Audiolibro