Vegetarian militante Paolo Troubetzkoy

"Mentre passava un ghjornu in Intra [una cità nantu à u Lago Maggiore] davanti à un macellu, aghju vistu un vitellu chì era uccisu. A mo ànima era piena d'orrore è d'indignazione chì da quellu tempu aghju ricusatu a sulidarità cù l'assassini: da tandu sò diventatu vegetariano.

Vi assicuru chì pudete fà cumplettamente senza bistecche è arrosti, a mo cuscenza hè assai più chjaru avà, postu chì tumbà l'animali hè una vera barbarie. Quale hà datu u dirittu à questu omu ? L'umanità si stende assai più altu s'ellu hà amparatu à rispettà l'animali. Ma anu da esse rispittatu in seriu, micca in listessa manera chì i membri di e società di prutezzione di l'animali, qualchì volta pruteggenduli in i carrughji è godendu u gustu di a so carne in i so cantine.

"Ma fate propaganda, principe!"

- A faria di vuluntà. Aghju longu vulutu leghje una cunferenza nantu à questu tema. Ci hè tante cose boni à dì. È saria cusì bellu di vince ! À l'ora prisente ùn sò micca occupatu cù qualsiasi travagliu, ma dapoi qualchì tempu aghju statu pienu di u pensamentu di un munumentu à l'umanità rinnuvatu da u grande ideale - rispettu di a natura.

- Un munumentu simbolicu ?

- Iè. Questu seria u 2u di tutte e mo parechje opere, postu chì ùn mi piace micca i simboli, ma qualchì volta sò inevitabbili. È u sicondu mi fu inspirato dal vegetarianismo (ispiratu à mè da u vegetarianismu): l'aghju chjamatu "Les mangeurs de cadavres". Da un latu, un omu grossu, vulgari, hè raffiguratu chì devora a carrugna chì hè passata per a cucina, è un pocu più bassu, una iena chì scava un cadaveru per suddisfà a so fame. Unu face questu per a satisfaczione bestiale - è hè chjamatu omu; u sicondu u face per mantene a so vita, ùn uccide micca, ma usa carrugna è hè chjamatu iena.

Aghju ancu fattu una scrizzione, ma questu, sapete, hè per quelli chì cercanu "similità".

Sta cunversazione si facia in Nervi vicinu à Genuva è hè stata publicata in u 1909 in u Corriere de la sera (Milanu). Cuntene una storia nantu à un "puntu di punta", annantu à una "rinascita" interna in a vita di Trubetskoy. Sapemu ancu chì un incidente simili hè accadutu in u 1899 da i ricordi di u fratellu di Trubetskoy, Luigi, chì informanu u stessu avvenimentu in una forma più dettagliata, perchè u scossa sperimentatu da Trubetskoy diventerà ancu più chjaru: dopu à tuttu, hè accadutu à esse. un tistimone di l'animali di sfruttamentu tutale - cum'è u travagliu è a macellazione di vacche.

U prìncipi Petru (Paolo) Petrovich Trubetskoy, discendendu da una famigghia nobili russa ben cunnisciuta, avia passatu quasi tutta a so vita in l'Occidenti è per quessa ùn avia solu una cunniscenza povira di a lingua russa - parlava russo cù un forte accentu. Hè natu in Intra in u 1866 è hè mortu in u 1938 in a cità di Suna, ancu sopra à u Lago Maggiore. Selon la critique d'art italienne Rossana Bossaglia, il était une personnalité captivante - venue de la noblesse russe, s'immergeant parfaitement dans la culture italienne de la région du Lago Maggiore et appliquant constamment ses idées morales et son style de vie végétarien. À u limitu di u seculu XNUMX, hè statu invitatu cum'è prufissore à l'Academia d'Arte di Mosca - "una figura completamente nova in l'arti russa. Assolutamente tuttu era novu cun ellu: cuminciendu cù a so apparenza è appartene à a famosa famiglia di prìncipi Trubetskoy. "Altu", "bell'aspettu", cù boni maniere è "savoir faire", è à u listessu tempu un artista emancipatu è modestu, senza decoru seculare, cù una educazione europea, chì si permette d'avè un hobby originale (cum'è : mantene in u so studio di bestie è animali è per esse vegetariana <...> ". Malgradu a so cattedra di Mosca, Trubetskoy hà travagliatu principalmente in Parigi: hè statu influenzatu da Rodin, è hà pittatu quadri di vivacità impressionista, principalmente in bronzu - ritratti, figurine. , cumpusizioni di genere è ritratti di animali.

A so scultura "Divoratori di cadaveri", creata in u 1900, dopu donata da ellu à a Società Lombarda per a Prutezzione di l'Animali, hè a sola ch'ellu hà mai datu un nome. Ella mostra una tavula cù una ciotola di purcinu nantu à questu; un omu hè pusatu à a tavula, divorendu polpette. In fondu hè scrittu : "Contra e lege di a natura" (contro natura) ; vicinu, hè modellata una iena, chì si precipitò à un corpu umanu mortu. Sottu à l'iscrizione : Sicondu e lege di a natura (secondo natura) (ill. yy). Sicondu VF Bulgakov, l'ultimu secretariu di Tolstoy, in un libru cù memorie è storie nantu à Tolstoy, in u 1921 o 1922, u Museu di Mosca di Tolstoi, attraversu a mediazione di PI Biryukov, hà ricevutu in rigalu dui picculi figurini di gesso tintatu chì esprimenu u idea di vegetarianismu: una di e figurine raffigurava una iena chì devorava un camoscio mortu, è l'altru un omu incredibbilmente obesu chì distruggeva avidità un porcu arrustatu stendu nantu à un platu - ovviamente, questi eranu schizzi preliminari per dui grandi sculture. Ces derniers furent exposés au Salon d'automne de Milan de 1904, comme on peut lire un article du Corriere della Sera du 29 octobre. Cette double sculpture, également connue sous le nom de Divoratori di cadaveri, « a pour but de promouvoir directement ses croyances végétariennes, dont l'auteur a évoqué à plusieurs reprises : d'où la tendance évidente au grotesque qui imprègne la figuration et est unique dans l'œuvre de Trubetskoï ».

Trubetskoy « hè statu criatu in a religione di a so mamma, u Protestantismu », scrivia u so amicu Luigi Lupano in u 1954. « A religione, però, ùn hè mai statu un prublema per ellu, ancu s’è no ne parlavamu quandu avemu scontru in Cabianca ; ma era un omu di bontà prufonda è passione crede in a vita; u so rispettu di a vita u purtò à un modu di vita vegetariana, chì ùn era micca pietismu flat in ellu, ma cunfirmazione di u so entusiasmu per ogni esse vivente. Parechje sculture anu da esse direttamente moralisate è cunvince u publicu di una dieta vegetariana. M'hà ricurdatu chì i so amichi Leo Tolstoy è Bernard Shaw eranu vegetariani, è era flatatu chì hà sappiutu cunvince u grande Henry Ford à u vegetarianismu. Troubetzkoy ritrattò Shaw in u 1927 è Tolstoi parechje volte trà u 1898 è u 1910.

Hè prubabile chì i primi visiti di Trubetskoy à a Casa Tolstoi di Mosca in a primavera è u vaghjimu di u 1898, durante a quale hà vistu u vegetarianismu in praxi, hà stabilitu u stadiu per quellu momentu decisivu in a vita di Trubetskoy, chì hà sperimentatu in a cità di Intra in u 1899. Da u 15 d'aprile à u 23 d'aprile di u 1898, modella un bustu di u scrittore: "A sera, u prìncipe Trubetskoy, un scultore chì vive, hè natu è cresciutu in Italia, ci hà visitatu. Una persona maravigghiusu: inusualmente talentu, ma cumplettamente primitivu. Ùn hà lettu nunda, ùn cunnosci mancu a Guerra è a Pace, ùn hà studiatu in nulla, ingenu, rude è assorbutu cumplettamente in u so arte. Dumane Lev Nikolaevich vinarà à sculture è cenarà cun noi. U 9/10 di dicembre, Trubetskoy visita u Tolstoys un'altra volta, cù Repin. U 5 di maghju di u 1899, in una lettera à Chertkov, Tolstoy si riferisce à Trubetskoy, ghjustificà u ritardu in u cumpletu di u rumanzu Resurrection causatu da novi cambiamenti in u manuscrittu: i visi sò l'ochji, cusì per mè u principale hè a vita spirituale, espressa in scene. . E sti sceni ùn pudianu esse ritravagliati.

Un pocu di più di una dicada dopu, à principiu di marzu di u 1909, Trubetskoy hà criatu duie sculture più di u scrittore - Tolstoi à cavallu è una piccula statuetta. Da u 29 à u 31 d'aostu Trubetskoy modella un bustu di Tolstoy. Per l'ultima volta si stà cù a so moglia in Yasnaya Polyana da u 29 di maghju à u 12 di ghjugnu 1910; Pittura un ritrattu di Tolstoj à l'olii, crea dui schizzi à matita è hè impegnatu in a scultura "Tolstoj à cavallu". U 20 di ghjugnu, u scrittore torna dinò l'opinione chì Trubetskoy hè assai talentu.

Sicondu VF Bulgakov, chì hà parlatu cù Trubetskoy à quellu tempu, l'ultimu era allora un "vegan", è nigatu i prudutti di latti: "Perchè avemu bisognu di latte? Semu abbastanza chjuchi per beie latte ? Sò solu i zitelli chì beie u latte.

Quandu u primu Vegetarian Vestnik hà cuminciatu à esse publicatu in u 1904, Trubetskoy divintò u co-editore di a rivista da u numeru di ferraghju, chì si firmò finu à l'ultimu numeru (n ° 5, maghju 1905).

L'amore speciale di Trubetskoy per l'animali era cunnisciutu in l'Occidenti. Friedrich Jankowski, in a so filosofia di u vegetarianismu (Philosophie des Vegetarismus, Berlin, 1912) in u capitulu "L'essenza di l'artista è a nutrizione" (Das Wesen des Kunstlers und der Ernahrung) riporta chì Trubetskoy hè naturalisticu in u so arte è in generale un seculare. parsona, ma campa strettamente vegetariana è ignurante à i parigini, face u rumore in i carrughji è in i ristoranti cù i so lupi ammansati. "I successi di Trubetskoy è a gloria ch'ellu hà ottenutu", hà scrittu P. in u 1988. Castagnoli, "formanu una unità cù a fama chì l'artista hà ricevutu cù a so decisione ferma in favore di u vegetarianismu è cù l'amore cù quale hà pigliatu l'animali sottu u so soiu. prutezzione. Cani, cervi, cavalli, lupi, elefanti figuranu trà i sughjetti prediletti di l'artista » (ill. 8 yy).

Trubetskoy ùn avia micca ambizioni literarie. Mais son désir de préconiser un mode de vie végétarien était si grand qu'il l'exprima aussi dans une pièce de théâtre en trois actes en italien intitulée « Docteur d'un autre planète » (« Il dottore di un altro planeta »). Una copia di stu testu, chì Trubetskoy hà datu à u so fratellu Luigi in u 1937, apparsu in stampa per a prima volta in u 1988. In u primu attu, a zitella, chì ùn hà micca ancu persu u rispettu per i so frati, chì a so suscettibilità ùn hà micca. eppuru sguassatu da e cunvenzioni, cundanna a caccia. In u sicondu attu, un anzianu anzianu cundannatu conta a so storia («Ecco la mia storia»). Cinquant'anni fà, campava cù a so moglia è i trè figlioli : «Avemu avutu parechji animali chì avemu vistu cum'è membri di a famiglia. Avemu manghjatu i prudutti di a terra perchè avemu cunsideratu un crimine bassu è crudele di cuntribuisce à l'assassiniu di massa di fratelli cusì vilemente assassinati, di intarrà i so cadaveri in u nostru stomacu è di suddisfà a gola perversa è vile di a maiò parte di l'umanità. Avemu avutu abbastanza di i frutti di a terra è eramu felici ". È tandu un ghjornu u narratore diventa un tistimone di cumu un cunduttore di taxi batte brutalmente u so cavallu nantu à una strada paludosa ripida; l'assedia, u cunduttore batte ancu di più feroce, scivola è colpi mortalmente in una petra. U narratore vole aiutà, è a polizia l'accusa ingiustamente di assassiniu. Comu pudete vede, ciò chì hè accadutu in a cità di Intra hè sempre palpable in questa scena.

Trubetskoy era un pocu più di trent'anni quandu hà participatu à u cuncorsu per u munumentu à Alexandru III. U prugramma di cuncurrenza furnia chì u rè hè rapprisintatu à pusà nantu à u tronu. Trubetskoy ùn hà micca piaciutu questu, è, cù un sketch currispondente à l'annunziu di u cuncorsu, hà furnitu un altru sketch chì mostra u rè à pusà nantu à un cavallu. Stu secondu layout hà piacè a vedova di u zar, è cusì Trubetskoy hà ricevutu un ordine per 150 rubles. In ogni casu, i circhuli dirigenti ùn anu micca cuntentu di u travagliu finitu: a data di l'apertura di u munimentu (maghju 000) à l'artista hè stata annunziata cusì tardi chì ùn pudia micca ghjunghje à a celebrazione in tempu.

A descrizzione di questi avvenimenti ci hè stata lasciata da NB Nordman in u so libru Pagine intimi. Unu di i capituli, datatu u 17 di ghjugnu 1909, si chjama : « Lettera à un amicu. Ghjornu nantu à Trubetskoy. Questu, scrive KI Chukovsky, hè "pagine charming". Nordman descrive cumu ellu è Repin ghjunghjenu in San Petruburgu è si dirigenu à l'albergu induve Trubetskoy hè allughjatu, è cumu ùn ponu micca truvà ellu in prima. À u listessu tempu, Nordman scontra l'attrice Lidia Borisovna Yavorskaya-Baryatinsky (1871-1921), u fundatore di u New Drama Theatre; Lidia Borisovna hà pietà di Trubetskoy. Hè affundatu ! È cusì solu. "Tuttu, tutti sò fermamente contru à ellu". Inseme cù Trubetskoy, tutti "volanu in tram" per inspeccionà u munimentu: "Una creazione spontanea, putente, impannillata in a freschezza di u travagliu brillanti !!" Dopu avè visitatu u munumentu, colazione à l'hotel. Trubetskoy ferma ellu stessu ancu quì. Immediatamente, in u so russu sbagliatu, in u so modu di solitu, lancia u vegetarianismu:

"- Butler, eh! Butler!?

Dvoretsky s'inchina cun rispettu davanti à Trubetskoy.

"U mortu hà cucinatu quì?" In sta zuppa? O! U nasu sente… un cadavere !

Ci guardemu tutti. Oh quelli predicatori! Iddi, cum'è statue in Egittu à i festi, parranu è ricurdanu di ciò chì unu ùn vole micca pensà à e forme ordinarie di a nostra vita. E perchè si tratta di i cadaveri à u pastu ? Tutti sò cunfusi. Ùn sanu micca ciò chì sceglie da a mappa.

E Lidia Borisovna, cù u tact di l'ànima femina, piglia subitu u latu di Trubetskoy.

"M'avete infettatu cù e vostre teorie, è andaraghju vegetariana cun voi!"

È urdinanu inseme. È Trubetskoy ridia cù un surrisu di zitellu. Hè in u spiritu.

O! Ùn sò mai più invitatu à cena in Parigi. Sò stancu di tutti cù u mo sermone !! Avà decisu di dì à tutti di u vegetarianismu. U cunduttore mi porta, è avà sò à ellu : Est – ce que vous mangez des cadavres ? bè, hè andatu, hè andatu. <...> Ricertamenti, aghju andatu à cumprà mobili - è di colpu aghju cuminciatu à pridicà è scurdatu perchè sò vinutu, è u pruprietariu s'hè scurdatu. Avemu parlatu di vegetarianismu, andò à u so giardinu, manghjava frutti. Avà simu grandi amichi, hè u mo seguitore ... È aghju ancu sculpitu un bustu di un riccu mercante di vacche d'America. A prima sessione era silenziu. È nantu à u sicondu dumandu - dimmi, site felice?

Iè, iè!

– Avete una bona cuscenza ?

- Aghju? Iè, ma chì, Ebbè, cuminciò ! … "

In seguitu, Repin organiza un banquet per u so amicu Trubetskoy à u ristorante Kontan. Circa dui centu inviti sò stati mandati, ma "in tuttu San Petruburgu ci era solu 20 persone chì vulianu onurà l'artista di fama mundiale". Per un bellu pezzu si tacenu annantu à ellu, "finu à chì Diaghilev hà purtatu e so cose è li presentò i Russi!" Repin in una sala viota face un discorsu vivace, è ancu insinua à a mancanza di educazione di Trubetskoy, cultivata apposta è deliberatamente. Trubetskoy hà criatu u megliu monumentu à Dante in Italia. "L'anu dumandatu - probabilmente cunnosci ogni linea di u Paradisu è l'Infernu à core? … Ùn aghju mai lettu Dante in a mo vita ! Cumu insegna à i so studienti, Repin dumanda retorica, "perchè ùn parla micca bè russo. - Iè, ellu insignà una sola cosa - quandu tù, dice, scultore - duvete capisce induve hè dolce è induve hè dura. - Eccu! Induve duve è duru ! Chì prufundità in sta rimarca !!! quelli. molle - musculu, duru - osse. Quellu chì capisce questu hà un sensu di forma, ma per un scultore questu hè tuttu ". À l'esposizione di u 1900 in Parigi, u ghjuridiu hà unanimu attribuitu à Trubetskoy u Grand Prix per u so travagliu. Hè un era in a scultura ...

Трубецкой, на французском я XNUMX, благодарит репина за Выступление - и При этом сраезу, благодарит репина за Выступление - и При этом сразу, благодарит репина за Выступление - и При этом сразу, При этом сразу, благодарит репина за Выступление! Per amore di sta vita mi piacerebbe ch'ella sia rispettata. Per rispettu di a vita, l'animali ùn deve esse uccisi cum'è noi avà. Uccidemu solu, dannà ! Ma dicu in ogni locu è à tutti quelli chì scontru… Ùn tumbà micca. Rispittà a vita ! E si manghjate solu i cadaveri - vi sò puniti cù malatie chì [sic! — П.Б.] vi dà sti cadaveri. Questu hè l'unicu punizioni chì i poveri animali vi ponu dà ". Все слушают насупившись. Кто любит проповеди? Мясные блюда становятся противны. "Oh! Amu a natura, l'amu più chè ogni altra cosa < ...> È eccu u mo munimentu finitu ! Sò cuntentu cù u mo travagliu. Dice solu ciò chì vulia - vigore è vita! »

L'esclamazione di Repin "Bravo, bravu Trubetskoy!" hè statu citatu da i ghjurnali. U geniu di u munumentu di Trubetskoy hà fattu una impressione prufonda ancu in VV Rozanov; stu munumentu hà fattu un "entusiasta di Trubetskoy". SP Diaghilev in u 1901 o 1902, in l'uffiziu editoriale di a rivista Mir Iskusstva, mostrò à Rozanov u disignu di u munumentu. Dopu, Rozanov hà dedicatu un articulu entusiasticu à "Paulu Trubezkoi è u so munumentu à Lisandru III": "quì, in stu munumentu, tutti noi, tutti i nostri Rus' da u 1881 à u 1894". Stu artista Rozanov hà trovu "una persona terribilmente talentuosa", un geniu, un originale è un ignorante. Di sicuru, l'articulu di Rozanov ùn parla micca di l'amore di Trubetskoy per a natura è u so stile di vita vegetariana.

U munumentu stessu hà patitu un tristu destinu. Micca solu i circoli dirigenti di l'entourage di Nicholas II ùn li dispiacenu, ma l'autorità suviètica l'anu ancu piattatu in u 1937, durante u stalinismu, in una specie di cortile. Trubetskoy, famosu per i so sculture d'animali, hà negatu chì l'opera era pensata cum'è una dichjarazione pulitica: "Vuliu solu rapprisintà un animale nantu à l'altru".

Tolstoi hà permessu di vuluntà Trubetskoy di ritrattà ellu stessu. Disse di ellu: "Chì eccentricu, chì rigalu". Trubetskoy ùn solu hà ammissu à ellu chì ùn avia micca lettu Guerra è Pace - ancu scurdatu di piglià cun ellu l'edizzioni di l'opere di Tolstoi, chì era statu prisentatu in Yasnaya Polyana. U so gruppu "simbolicu" plasticità era cunnisciutu à Tolstoy. U 20 di ghjugnu 1910, Makovitsky face una nota: "LN hà cuminciatu à parlà di Trubetskoy: - Stu Trubetskoy, un scultore, un terribili sustenitore di u vegetarianismu, hà fattu una figurina di una iena è un omu è hà firmatu: "A iena manghja cadaveri, è l'omu stessu tumba ... ".

NB Nordman hà legatu à e generazioni future l'avvertimentu di Trubetskoy nantu à u trasferimentu di e malatie animali à l'omu. E parolle: "vous etes punis par les maladies qui [sic!] Vous donnent ces cadavres" ùn hè micca l'unicu avvertimentu da a Russia di prima guerra chì presumibilmente prefigurava a malatia di vacca pazza.

p,s, In a photo Paolo Trubetskoy è LN Tolstoy à cavallu.

Lascia un Audiolibro