cuntenutu
pulmoni
I pulmoni (da u latinu pulmo, -onis) sò strutture di u sistema respiratoriu, situate in a cage ribale.
Anatomia pulmonaria
Position. Dui in numeru, i pulmoni sò situati in u torace, più particularmente in a gabbia toracica induve occupanu a maiò parte. I dui pulmoni, à diritta è à manca, sò separati da u mediastinu, situatu à u centru è cumpostu in particulare da u core (1) (2).
Cavità pleurale. Ogni pulmone hè circundatu da a cavità pleurale (3), chì hè furmata da duie membrane:
- un stratu internu, in cuntattu cù u pulmone, chjamatu pleura pulmonaria;
- un stratu esternu, in cuntattu cù u muru di u torace, chjamatu pleura parietale.
Sta cavità hè cumposta da un fluidu serosu, u transudatu, chì permette à u pulmone di scivulà. L'inseme aiuta ancu à mantene u pulmone è impedisce ch'ellu si cala.
Struttura generale di i pulmoni. I pulmoni dritti è manca sò cunnessi da i bronchi è da a trachea.
- Trachea. A trachea, cunduttu respiratoriu chì vene da u laringe, passa trà i dui pulmoni nantu à e so parti superiori è si separa in dui bronchi dritti è sinistri.
- Bronchi. Ogni bronchus hè inseritu à u livellu di un pulmone. Dentru u pulmone, i bronchi si dividenu per furmà strutture sempre più chjuche finu à i bronchioli terminali.
Di forma piramidale, i pulmoni anu parechje facce:
- Una faccia esterna, contigua à a griglia costale;
- Una faccia interna, induve i bronchi sò inseriti è i vini sanguini circulanu;
- Una basa, appughjata nantu à u diafragma.
I pulmoni sò ancu cumposti di lobi, separati da fessure: dui per u pulmone sinistro è trè per u pulmone dirittu (2).
Struttura lobica. Ogni lobu hè custituitu è funziona cum'è un picculu pulmone. Contenenu rami di bronchi è arterie pulmonari è vene. E terminazioni di i bronchi, chjamati bronchiole terminali, formanu un saccu: l'acinu. Quest'ultima hè cumposta da parechje ammaccature: l'alveuli pulmonari. L'acinu hà un muru assai finu in cuntattu cù l'aria chì vene da i bronchioli è a rete furmata da i vasi capillari pulmonari (2).
Doppia vascularizazione. I pulmoni ricevenu una doppia vascularizazione:
- una vascularizazione funzionale custituita da a rete di arterie pulmonari è vene, chì permette di ossigene u sangue;
- una vascularizazione nutritiva custituita da l'arterie è e vene bronchiali, chì permette di furnisce l'elementi essenziali per u funziunamentu currettu di i pulmoni (2).
Sistema respiratoriu
I pulmoni ghjucanu un rolu essenziale in a respirazione è l'ossigenazione di u sangue.
Patologie pulmonari è malatie
Pneumothorax. Sta patologia currisponde à una entrata anormale di l'aria in a cavità pleurale, u spaziu trà i pulmoni è a cassa toracica. Si manifesta cum'è un dolore toracicu severu, qualchì volta assuciatu à difficoltà à respirà (3).
Pneumonia. Sta cundizione hè una infezzione respiratoria acuta chì tocca direttamente i pulmoni. L'alveoli sò affettati è si riempenu di pus è fluidi, causendu prublemi di respirazione. L'infezzione pò esse soprattuttu causata da batteri, virus o funghi (4).
TB. Sta malatia currisponde à una infezzione batterica chì si trova spessu in i pulmoni. I sintomi sò tosse cronica cù spargimentu di sangue, febbre intensa cù sudori di notte, è perdita di pesu (5).
Bronchite acuta. Sta patulugia hè duvuta à una infezzione, spessu virale, in i bronchi. Frequente d'inguernu, face tosse è frebba.
Cancer lungu. E cellule tumorali maligne ponu sviluppà in i pulmoni è i bronchi. Stu tipu di cancheru hè unu di i più cumuni in u mondu (6).
Trattamentu
Trattamentu medico. Sicondu a patologia diagnosticata, diversi trattamenti ponu esse prescritti cum'è antibiotici o analgésichi.
A curazione chirurgica. Sicondu a patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse necessariu.
Esplorazione è esami
Prufissura fisica. Un analisi di u soffiu, u soffiu, i pulmoni è i sintomi percepiti da u paziente hè effettuatu per valutà a patologia.
Esame di imaging medicu. A radiologia pulmonare, CT toracica, MRI o scintigrafia pulmonare ponu esse fatte per cunfirmà un diagnosticu.
Analisi medica. Per identificà certe patologie, analisi di sangue o analisi di secrezioni pulmonari, cume esame citobatteriologicu di sputum (ECBC), ponu esse effettuati.
Storia
Scuperta di a tuberculosi. A Tuberculosi hè una patulugia cunnisciuta dapoi l'Antichità è hè stata particularmente discritta da Ippocrate. Tuttavia, u patogenu rispunsevule di sta malatia ùn hè statu identificatu finu à u 1882 da u duttore tedescu Robert Koch. Hà descrittu un batteriu, è più in particulare un bacillu tuberculare, chjamatu baculu di Koch o Mycobacterium tuberculosis (5).